Page 4 - Bunul_Econom_1900_11
P. 4
făcut o pagubă mare«. —>■ „Adevărat, tată, | pomi, care se -numea raiu«. Grădini S ’a scris despre legumărit şi pre
respunseiu, de aici încolo n’orn mai i desfătătoare şi plăcute, aducătoare ţul legumilor, zeci de cărţi şi prin zeci
mânca atâta chisâliţă de prune şi n’om aminte de acel . raiu şi aducătoare şi de foi, dar’ înzadar, căci cei mai mulţi
mai face căldări de vinars, dar’ ne de mulţi creiţarj, ne putem face şi noi; au cetit ori ce, numai despre legumărit
vom îndulci cu poame mai bune şi pe Românii eu sutele şi cu miile, numai nu, trecendu-’l cu vederea, sub cuvânt
mai multă vreme. O se-ţi arăt pentru- voie şi hărnicie se avem! unii că-T ştiu, ear’ alţii că n’au trebu
ce cheltui D-Ta banii cu mine pe la inţă de el.
(Va urmă). IoAN MuNTKAN
şcoală «.
V '.7 • înv. dir. Astăzi înse, când vedem cu ochii
Gând m’am întors acasă peste vară,
pagubele ce le avem din pricina slăbi
altoi le erau foarte frumoase, unele cres L e g u m ă r i t ciunii noastre, cred că vom preţui alt
cute aproape de 2 metri şi aveau neşte fel şi noi acest lucru. De aceea vom
însemnătatea lui.
frunze late ca palma. După 2 ani au şi stărui prin această foaie asupra lui,
Intre lucrurile puţin preţuite. de
şi început a produce poame foarte gin nădăjduind că nu ne va suna glasul tot
poporul nostru e şi legumăritul. Deşi
gaşe. In al 4. an fiind o iarnă de tot în pustie.
făcând numai o mică socoteală, s’ar ve
aspră, din 36 apricozi mi-a rămas nu
dea ce pagubă îi aduce această des- Sub «legumărit* înţelegem culti
mai unul, acesta înse în anul următor
preţuire a legumăritului. varea (prăsirea) a acelor verdeţuri din
a produs atâtea fructe, încât nici o tre plante cari le folosim pentru a spori
creangă nu era fără propte. S ’au copt Se luăm de pildă o comună de
puterea nutritoare a m âncărilor şi pen
pe la St.-Fetru, am avut casa întreagă, 200 familii; fiecare familie are lipsă la tru a le da nu gust mai bun, făceu -
am cinstit pe la neamuri şi pretini şi an cel puţin de 10 cununi (funii) de du-le astfel - m ai folositoare sănetăţii
am vândut din el de 5 fl. întreg po ceapă, â 12— 15 c r , la un loc 1 fl.
noastre. Astfel de verdeţuri sunt: ceapa,
mul nu cuprinde loc mai mult de un 20 cr. până la 1 fl. 50 cr. Ceea-ce
crastaveţii, salata, ridichile, pătrânjeii,
stângin pătrat. pentru întreagă comuna s’ar veni 300 fl.
morcovii, usturoiul, ardeiul, pătlăgelele,
Astăzi grădina cea sălbatică de Si totuşi nu se află în comunele fasolea, varza, cartofii, cimbrul, mărariul,
r
i
odinioară este plină de altoi cari înce noastre oameni cari se cultive ceapă tarcănul, leuşteanul, hereanul, ţelerul, ca-
pând cu luna lui Maiu şi până-ce ninge macar pentru comuna lor, Dar’ apoi so larabele, sfeclele, pepenii, şăfranul ş a.
ne tot dau fructe, unii după alţii, pe cotind încă cât mai dăm pentru cele
rînd, şi din cari se pot avea mere şi lalte legumi: ridichi, sămânţă de motv Toate aceste verdeţuri fiind-că le
pere peste iarnă până eară ajungi la covi, pâtrengei, nălată,. răsad de varză folosim pentru mâncare se numesc cu
cireşele de Maiu. Câtă bucurie aduce si altele. un cuvânt »legume«.
şi cum de bine răsplăteşte o grădină In urma acestora nu e lucru de " Prăsirea legumilor este ,una din
bine îngrijită ostenelele omului, îşi poate mirare când auzim, că sunt oameni cari lucrările economice cea mai uşoară,
ori-cine închipui. trăesc numai din prăsirea de legumi, şi mai măruntă, deşi cea mai trebuincioasă
O învăţătură foarte bună ne dă şi încă’, trăesc boereşte... şi cea mai bună pentru câştig.
Sta Scriptură unde zice că: »D-zeu a Oare n’ar putea .şi poporul nostru Mulţi zic că cu acest ram de eco
aşezat pe omul cel dintâiu într’o grădină ca macar pentru trebuinţa sa proprie nomie este de a se ocupa numai fe
frumoasă, împodobită cu tot felul de se-’şi prăsească legumile trebuincioase? meile, eu înse zic că în întâia linie
irlandă pentru leranii ştiutori de carte, ceti acum ii vine rău, —- la tot caşul le-a făcut
F O I T A
rea Bibliei, ca cea mai de trebuinţă hrană unul »de dincolo». Dar' cusurul . cel mai
sufletească, şi se spune, că pe aceasta mai mare al acestor cărţi este. că sunt pline
C Â N T E C în'tâiu trebue se orceţească fiecine. de greşeli protestante: Şi defectul acesta
Biată inimă stingheră, Nu împărtăşirii vederile scriselor acestora. noi îl găsim destul de mare, ca să nu uităm
Câte-ai mai nădăjduit! A pune Biblia întreagă în mâna unui necăr- a ruga On. Redacţie a foii dela Orâştie, se
Şi ee dule-a fost credinţa facă aceasta . mică îndreptare şi se îndemne
turar ca se cetească unde i-se va , deschide
Care-atât te-a amăgit! poporul se un cumpere biblia pe care o afii
cartea,.-im e bine, fiindcă mai cu samă în le
gea veche va da de pagini întregi neprice de venzare în ori-ce piaţă de cărţi, căci nu
Tu credeai se afli raiul
pute de mintea lui. va - găsi an ea adevăratele înveţături creş-
Intr’o şoaptă de iubire
tineşti“.
Şi în lumi necunoscute A alege inse din Biblie părţi anumite
Visai dulcea fericire. •’ . său chjar a-i da legea nouă ' întreagă, ori şi
numai cvangeliile, da, înţelegem, şi nu ne în ,,Ăsta-i musica ce-’mi place!"
Dară vezi, periră toate doim, că cetirea aceasta îi va-fi de un netă
. Când din vis te-ai deşteptat! Fraţii noştri din România au înfiinţat
găduit folos. - ; şi .ei, cu spriginul vistieriei ţerii,; între altele
Dragă inimă ’ncercată,
Un lucru a uitat inse dl Chendi, scrii- şi o foaie pentru popor, numită „Albina".
Pentru-ce n’ai mai visat?
] torul acelor şire din »Bunul Econom*, că Foaia se tipăreşte la Bucureşti acum in anul
M a r ia C io b a n j anume: n’avem traduceri controlate şi tre- al 3 lea, şi avend prindere, a, început cu anul
j cute prin revisiunea bisericească. Şi d-sa gre de faţă a da şi premii abonenţilor, anume
Cetirea Bibliei. şeşte toarte muU, când nu găseşte traduce tablouri (chipuri) frumoase, pe cari să le
rilor societăţii engleze alt cusur, decât acela, poată pune în casă, drept podoabe vrednice.
- „ Unirea“, ziarul bisericesc al fraţilor că limba din »ele e prea puţin românească». Şi cum în România o grije de căpetenie a
gr.-cat. din Blaj, scrie în nrul seu dela 17 N’a fl chiar aşai Traducerile acelea de bună şcoalei şi a conducătorilor este cultivarea sim-
Martie următoarele: seamă nu le-a făcut un ardelean, şi nu sunt ţămintelor preţioase a iubirii de ţară, de
„In nr. 9 din »Bunul Econom» se reco- scrise în limba asta- de aici, de care d-sa!e neam. şi de moşie, şi a duhului răsboinic, aşa
