Page 5 - Bunul_Econom_1900_11
P. 5
bărbaţii sunt chemaţi a pune în lucrare nilor şi săpatul legumilor, căci atunci e Marilor mori în Ungaria le-a mers rău
şi acest ram economic. . timpul acestor lucrări, ear’ temeea se-’şi anul trecut. «Moara-Luiza* din Pesta publi-
cându-’şi la 16 Martie n. bilanţul, arată că a
Timpul începerii lucrării legumări- poată lucra alte lucruri de casă. Aşa încheiat anul 1899 cu o perdere de 131.000
tului este primăvara, până-ce nu eşim trebuesc-aranjate lucrurile, ca st mear floreni (262.000 coroane); Moara cu cilindri
a perdut 150 000 floreni, ear’ 'dintre morile
la lucrul câmpului. Acum se sapă, acum gă bine. private moara lui Hagenmacher a avut perderi
sc gunoieşte, se fac straturile şi chiar (Va urma.) < ■ G. M aiCAN asemenea foarte mari; Numai despre moara
• Gizela* a lui.Ludovic,Kraus să spune că-ar
se samănâ în grădina de legumi.
fi avut un venit de 160— 170.000 fl„ ca şi în
Oare femeile ce fac' pe ' acest' 1898, în vreme ce în 1897 a avut un profit
Ş t i r i d e t o t f e l u l de 300.000, Deci şi asta în ultimii doi ani a
timp?... Ele lucrează toată iarna tor
perdut pe jumătate.
când, spălând, cosând, primăvara ţes A O-a prelegere economică a
pânza, ear’ bărbaţii ce fac? Ei zic că Reuniunii noastre ari loc mâne {Duminecă la O nenorocire mare a avut loc pe Du
12!25 M a rti, în comuna lia/şa. Tot atunci năre la 19 Martie n. Podul mişcător - dela
iarna le e o greutate, căci afară- de se va pune aci- .teuieiu nuci bănci săteşti sis
Calocea rupendu-se pe când erau mulţi tre
grijirea vitelor, n’au nici un lucru. Când tem Raitei seu, fin ul poporul aplicat spre cători pe el, au căzut şi s’au înecat în valu
aceasta şi fiind deja prenotaţi vre-v 40 de
e cătră primăvară tot aşa, afară că rile marelui fluviu 25 de oameni, o mulţime
inşi cari doresc a intra în însoţire.
mai duc un car doue de gunoiu, ori Dumineca viitoare are loc a j-a prele de vite şi alte lucruri.
gere economică. pi comuna Sibişel.
mai , risipesc • vre un muşunoiu de pe
Manevrele împărăteşti vor avea loc
vre-o' livadă. Si - cei mai, mulţi încă au
Înştiinţări pentru sem inţe de tri- ăstan în Galiţia, luând parte la ele 4 corpuri
curagiul a învinui pe femei că n’au fo iu eu preţ.scăzut, nu se mai. primesc de armată: 1, 10, 11 şi 6, în doue tabere
pus nici o legumă în grădină. la Reuniune. sub comanda archiducilor Fraucisc Ferdinand
N’ar fi oare bine ca bărbatul în Pentru cei înfiinţaţi până la terminu! şi Friedrich.
ce s’a fost pus şi publicat (10 Martie n.) s’a
acest timp se pună la cale şi acest Pentru sintdul archidieoesan din S biiu
îngrijit de 'sămânţă şi o pot ridica în ori-ce
lucru folositor? El ar avea a săpa, a au mai fost aleşi deputaţi din cler: la Haţeg:
zi, pnn S et etanii .sau cassarul Reuniunii. Tit V. Gheaja, protopresb, la A.-Iulia: N.
gunoi, a pregăti aracii pentru fasole,
Jvan, asesor cons, la Selişte: I. Dro.c, pro
castraveţi, pătlăgele ş.- a., căci pentru Celor din depărtări li-s'a expedat ieri topresb., la Câmpeni: R. Furdmn, protopresb.,
şi azi p rin postă semenţa la eătâ s’au înşti la Sebeş: ,V. îledean, protopresb., la. Turda:
toate are timp. La timp apoi -să va
inţat. Se poftească a o scoate dela postă! Dr, Eusebiu Roşea, dir. sem.
apuca cu ferneea sa şi va face stratu Dl A. S. Păcurarii] (preot, Lancrăm) a
rile de lipsă în cari va sămăna în ron 0 mare însoţire pentru valorissrea poa fost ales in cercul Iii ei,, cefetis-ce un preot
din tractul Dobrei ne cere se rectificăm pen-'
duri regulate toate seminţele de legumi melor şi legumilor se jilănue te in Deva. Pre
tril a tui se. crede că fostul lor administrator
de lipsă. gătirile de lipsă s’au făcut în mai multe con a fost de dânşii ales acum.
sfătuiri ţinute în timpul din urmă în -Deva.
Ear apoi când bărbaţii es la plug,
Precum vedenvs’a împărfit deja şi s’a pu Rusia a oprit ducerea de porci, din
femeile dimpreună cu copiii se'vor n-
blicat un apel-pentru . paiticipare, subscris de Austro-Ungaria, pentfu pricini sanitare, se zice
griji de udatul legiunilor la timp sece un comitet, în fruntea căruia este pus comi- că b ne întemeiate.
tos. Şi când peste vară în decursul lu . telc suprem al corn tatuluTIiunedoara, groful
; Despre tunsul raţional al vilei, a ţinut
crărilor câmpului se va întempla între Bethlen.
Duminecă în 11 Martie n. prelegere in Mă-
ruperi din causa ploilor, de ce nu ar
Congregaţie comitatensă, - ordinară (de - derat un profesor dela şcoala agronomică din
sta bine bărbatului a merge cu copiii primăvară) e convocată la Deva fie 30 Mar Miniş. Au fost de faţă mulţi ascultători.
în grădina de legumi la plivitul butuc tie n.
ea fiecare fum al ţerii se. fie gata a se jertfi aţunci şi Regele de azi, atunci Principele ■ >Un puternic şi entusiast Ura! isbucni
în ori-ce vreme şi în ori-ce cias pentru ţară Caro!, au crezut că- soldatul de azi nu 'se va din toate părţile şi răspunse acestui eroic sa
şi neam, — numită foaie pe lângă că scrie arăta ncvicdnic de strămoşii sei din vremea lut, zice. Teodor Yăcâreseu în istoria sa. Mu-
multe lucruri cu atări ascuţ şuri, aceasta ’şi-a lui Ştefan şi Miicea. Astfel cu credinţă în sicile tuturor Teg mentelor intonară imnul na
pus de gând să o urmărească şi prin tablou ajutorul Celui de sus, au pornit Ja luptă; ţional. Peste tabără, şi peste baterii, adia su
rile ce le dă cetitorilor sei. In anul acesta astfel a cântat şt poetul Alexandri: flarea vremilor măreţe, zilelor sărbătoreşti ale
va da doue, întâiul înfăţişând „Uciderea lui României, când Domnitorii, adevărate căpe
Cât rnr-a sta mâna voinică
Mihaiu* Vitehsul'-' la Turda'" prin mâna sacri Pe-a mea pală ostăşească, tenii ale oştirilor, veniau în mijlocul lor spre
legă a simbriaşi’or lui Basta-Secuiul, stîrnind , N’aibă gnje de nimică , a ţinea calea vrăşmaşului, a apăra moşia şi
simţeinentul de a nu da mână cu streinii, ci Ţara mea cea românească!. a încununa cu glorie steagurile româneşti.
a. te feri de ei ca de şerpi, — ear’ al doilea, «Răsboiul s’a început de cătră Turci. •îAcest moment măreţ şi înălţător îl re-
...este tabloul minunat „Asta-i mnsica ct 'iui presintn cel de-al doilea tablou al nostru.
/■«In ziua de 26 .Aprilie; 1877 Turcii din
place", despre care »Albina* ne spune ur «Originalul, lucrat de vestitul pictor en*.
cetatea Yidm încep a: lovi Calafatul, pupă
mătoarele' : gîez SchQnberg, care a asistat în resboiu şi
aceasta se declară oficial lesboiul între cele
a văzut toate cele petrecute, se află în galeria
«Hotăritpr moment'a fost în istoria noa două state. Atunci fermul Dunării se întă
M, S. Regelui în palatul din Bucureşti.
stră contemporană acela, în care s’a hotărît reşte cu .trupe române,, apoi româneşti şi.ru
»Este o operă admirabilă. Execuţia co
participarea României la rmbom (în 1877—78 seşti, mai ales în faţa cetăţilor turceşti ca
piei cioirio-litografice se datoreşte atelierului
cu Ruşii contra Turcilor). Vidm, Rusciuc ş. a.
Carol Gobl.i
«Trecuseră a proape doue sute de ani 3 In ziua de .14 Maiu Suveranul nostru
în cari soldatul român nu-’şi mai arătase voi- merse să inspecteze trupele de pe margine. S E N T I N Ţ E
nicia. Eram necunoscuţi şi mai nimeni nu Ajungând la Calafat, dete ordin să înceapă
avea încredere în noi. Chiar dintre ai nos- artileria a lovi, îndată răspunseră şi Turcii De ţinut minte.
stri erau unii, cari propuneau se nu luăm din Vidiri. )
Omul viclean e ca soarele de toamnă,
parte ia luptă, căci nu vom putea resista. «Atunci Suveranul, ridicând chipiul ca
care z'mbeşte dar’ te înşeală.
»0 seamă din bărbaţii noştri politici de se salute, .zise: „Asta-i musica ce-mi place 1"
