Page 3 - Bunul_Econom_1900_11
P. 3
Nr. II BUNUL ECONOM Pag. 3
tovarăşi, * ca câştig de întreprindere, deosebesc total- mai ales prin faptul, P O M Ă R I T
atunci magazinul nostru întră în clasa că pe când statutele magazinelor alcă
însoţirilor, care să conduc după §§-ii tuite cu scopuri de binefacere (pentru Altoitul repeţit.
223— 257 . (Titlul XI) din Legea co biserică, şcoală şi altele) trebuiesc apro Oamenii noştri nu prea au obice
m ercială din 1875, articlul XXXVII. bate de ministrul de interne, pe atunci iul de a schimba datinile vechi. In
statutele magazinelor făcute ca însoţiri unele privinţe foarte bine fac, dar’ îns
Să spunem noi dela început că
oare care din aceste două feluri de de câştig trebuiesc numai împrotocolate unele nu prea, căci atât datinile vechi,
magazine sunt mai potrivite* nu putem la tribunalul competent. Celelalte deose cât şi cele noue nu pot fi toate bune.
din pricina, că asta atârna dela împre biri dintre unele şi altele să vor vedea La pomărit apoi eu cred că mâi bine
jurările locale. In un sat sunt mai po din ce vom spune mai încolo. . I ar fi se lăsăm modul cel vechiu de cul
trivite cele dintâiu, pe când în altul După aceste lămuriri putem să tivare şi se ne apucăm de cel nou,
mai potrivite sunt cele de-a doilea. vorbim despre: adecă să ne silim ca toţi pomii din:
grădinile noastre să fie altoiţi, fie ei
Noi vom spune cum să se alcă I
tuiască şi unele şi altele şi apoi ceti meri, peri, pruni, cireşi, vişini, perseci,
M agazinele de bucate cu scopuri caisini (apricozi), gutâi, frâgari şi chiar
torii cu chibzuială luând în seamă stă
de binefacere care sunt privite ca reu nuci, căci e dovedit, că pomul altoit
rile din loc vor hotărî care din doue
niuni şi a căror statute trebuesc a- produce mai iute, dă fructe mai multe,
li-ar ii mai potrivit.
probate (întărite) de ministru de in şi ca să fie bune le putem întocmi
înainte de-a să alcătui magazinul terne . după plac.
de bucate, fie el ori reuniune de bine In ţerile culte, precum e Italia,.-
Scopul: Din astfel de magazine
facere ori însoţire de negoţ, trebue să
de bucate agronomul (lucrătorul de pă Francia, Germania, se ţine lucru de
se facă următoarele: mare ruşine a nu şti altoi şi nobilita
mânt) trage mai pe sus de toate trei
Pregătiri. mari foloase 1. Daca ajunge în lipsă pomii. Acolo găseşti grădini cu pomi
de pâne, din magazia primeşte bucate chiar şi pe coperişele caselor. Drumu
Înainte de-a hotărî alcătuirea unei
bune şi ieftine şi astfel nu e silit să-’şi rile, grădinile şi câmpurile pretutinde-
tovărăşii în satul nostru, de lipsă este nea sunt încungiurate cu pomi. Aş pu
ca bine se ne tragem seama cu împre bage grumazii în ghiarele cămătarilor tea înşira sute de sate din cari se vând
jurările locale, şi înainte de toate să neomenoşi. 2. Primăvara şi toamna pe an poame de 30— 50 mii fl. Acei
ne punem întrebarea: oare tovărăşia când trebuinţă are de sămânţă, o ca oameni harnici s’au deprins de îşi al-
asta poate să aibă vieaţă lungă şi cins pătă din magazin lesne şi bună şi ast toesc pom ii de j ori, tot cu de acelaşi
tită în satul nostru? fel nu să îngloadă în datorii ruinătoare.
3. Bucatele puse îp magazin aduc ca soiu, fiind convinşi, că prin altoire re-
Când putem răspunde cu da la peţită pom ul să nobilitează şi m ai bine.
mătă, adecă cresc mereu. Din venitul
întrebarea asta, atunci numai de cât, Că în ce asemănare ne aflăm noi faţă
acesta îşi vor coperi unele din cheltue-
fără tândâlire, pe lucru să ne punem. dă ei, nu o mai spun.
lile ce apasă pe umerii obştei, vor da,
Când suntem în curat cu ce vrem, Pe când învăţasem eu a altoi, în
spre pildă, de acolo cuincuenalele în
cu scopul şi ţinta tovărăşiei, la început văţătorilor spre a nu să mai certa oa grădina tatălui meu era pădure de
prin vorbe prieteneşti să cerne idâea menii şi pentru acest lucru, sau vor da pruni petroşi (dodoloţi) şi vr’o 5— 6
alcătuirii între fruntaşii satului. bestriţi, se înţelege nici unul sădit ori
ajutor la plata învăţătorului uşurând re
In vremea când prin sat se cerne partiţia pe oameni, sau la plata preo altoit, erau rătăciţi ei şi lăsaţi din coasă.
ideea alcătuirii unui magazin, cei mai tului, cu acelaşi scop, să pot cumpăra Venind odată acasă pe feriile Paştilor
umblaţi dintre noi pregătesc cu chib cele trebuincioase pentru şcoală şi bi mă apuc de ei, mai ales de cei tineri,
îi tai fără cruţare, altoesc caisine (apri-
zuială statutele magazinului. serică şi astfel teranul scapă de o parte
a sarcinelor grele. Sau apoi din veni coază), prune ringloţe, grase, ursăşti, de
Atât la magazine, ca reuniuni de
tul magazinului să pot ajuta cei lipsiţi Roma, bestriţe mari, după-cum mi-am
binefacere, când întreg venitul curat să
se pot milui cei bolnavi şi neputincioşi adus mlădiţe dela şcoală. Tatăl meu
dă pe scopuri de binefacere, cât şi la
şi prin asta sufletul ni-să uşurează şi privea curios la mine, vedea că altoesc
magazine, ca însoţiri de negoţ, când
calea Gerului ni-o deschidem. dar’ nu aşa cum ştia el, i-se părea
venitul curat să împarte.. între tovarăşi
ceva mai uşor şi mai practic. Nu-’i ve
drept câştig de întreprindere, compu Astfel de magazine, cu astfel de
nea bine la socoteală că de să întâm
nerea şi aprobarea respective împroto- scopuri, nu formează nici însoţiri nici pla ca un pom de cei mari să ţină
colarea lor este lucrul cel mai de că societăţi pe acţii, care să conduc
umbră la vre-un altoiu mic, acela era
petenie şi doar cel mai anevoios. după paragrafii lâgii comerciale din
tăiat şi scos din rădăcină, astfel grădina
anul 1875.
Deoare-ce însă însoţirile de bine noastră devenise o dărîmătură ca la
facere şi cele de câştig se deosebesc Aceste magazine să socotesc între Plevna.
mult unele de altele, în multe privinţe, reuniunile de binefacere şi să conduc După-ce am curăţit grădina, i-am
ca să fim pe deplin înţeleşi vom vorbi după alte rândueli speciale, dupa-cum săpat, apoi i-am dat în grija tatălui
pe rând şi de unele şi de altele. Rân vom arăta. meu, spunându-’i ce are a face mai
duirea aceasta a îndrumărilor, ce vrem V. C. O sv a d ă departe. Pe urmă mi-a făcut observa
să dăm, să cere cu atât mai mult, cu rea zicându-mi »câ ce va fi din altoile
cât aceste două feluri de însoţiri să tale nu ştiu, dar’ acuma văd că mi-ai
