Page 3 - Bunul_Econom_1900_26
P. 3
for, 26 _ ; - BUNUL ECONOM Pag, 3
aşteptat încă 14 zile pentru alţi 3 cr. 300 de membri câţi am avut la înce- In agri şi fenaţe. Apucaţi-vă
de secerat când grăunţele sunt moi
de întârziere. Aşadar’ se dă regaz des peste 1000 fl. (2000 coroane); ear’ din ca ceara; amînând această lucrare,
tul pentru plată; nu e omul silit a sub put, azi avem peste 600! se scutură cele mai grele grăunţe,
scoate din şerpar 30 cr. cum a murit Unde lucrurile merg în linişte şi înlocuiţi secerea prin coasa cu greblă
atât de spornică. Feceţi snopii mici;
un soţ. rănduială cum merg la noi în Orăştie, cu chipul acesta înlesniţi legatul, în
însoţirea e condusă de 1 Director, nici nu simţi că ai Reuniune, numai cărcatul şi îmblătitul. Alegeţi dă să
mânţă fruntea grăunţelor, scuturând
1 secretar, 1 cassar şi 12 membri în binefacerile ei se revarsă asupra familii înadins snopii pe aria şurii,
comitet. Directorul, cassarul şi secre lor membrilor atinşi de aripa îngerului Ţineţi pământul dintre napi tot
tarul, au ceva plată pentru osteneală, morţii. deauna în curăţenie, săpând pămân
tul în trei rîndurî cel puţin.
anume directorul 2 fl. dela un mort, Vom da încă amănunte. Cosiţi lucerna şi trifoiul de să
cassarul (care are mai mult de lucru) mânţă în ajunul secerii, pe când floa
rea, lor începe a se inegri; altcum se
are 4 fl şi secretarul 1 fl. 50 cr. Ca A g r ic u l t u r a
scutură.
să adune banii de pe lâ membri, cas Calendar. (Iulie). Cine poate, să-’şi ude livezile tot
sarul îşi ia de ajutor un portărel (pur ' Acasă. Direge şi agereşte unel la trei-patru zile. .. ,
tător) prin care vesteşte pe membri tele de secerat şi îmblătit. Curăţă 1 In grădină- Curăţă b'uruenile
coşurile de bucate şi podul casei. Cu dintre altoi, legumi şi flori. Răreşte
despre moartea cutăruia şi Ie cere banii.
prilegiul descărcării, scutură înadins plantele de prisos şi scormoneşte pă
Portărelul are 5—6 fl. dela un mort snopii. Grăunţele astfel agonisite mântul, Udă bărbăteşte în timp de
(avend el de alergat mult : acasă la sunt cele mai bune de sămânţă. secetă.
Asigură fără.amânare bucatele şi fâ Samănă din nou crastaveţi şi fa
fiecare din cei 300 ori mai mulţi nul în contra focului. sole de araci, ca se aibi legumi ti
membri). In timpul de grea muncă a că nere şi de cu toamnă. Strînge ţerînă
ratului, daţi cailor Ovăs, fân proaspăt în jurul eăpăţinilor de carălabe şi de
Comitetul ţine şedinţe de câte-ori să nu mănânce măcar până în Sep sălată; astfel vor rămânea dulci şi
e lipsă, dar’ cel puţin una în 3 luni, temvrie ; altfel uşor pot căpăta boale fragede timp îndelungat. Nimiciţi
de rînză. După-ce caii sau răcorit, ouăle galbine depuse de fluturi pe
şi în şedinţe primeşte membri noi şau
spălaţi-’i sau scăldaţi-’i pe timp fru frunzele curechiului şi cărălabelor.
şterge dintre ei pe cari are drept mos cât mai adeseori, de se poate, Rupeţi vîrfurile viţelor de cra’staveţi
a-’i şterge. în toată ziua. Bine le prinde scălda şi pepeni.
tul şi vitelor. Lăsaţi vitele să se Altoiţi în ochiu, întrebuinţând
Ear’ odată în an (prin Ianuarie odichnească şi rumege timp de ajuns spre acest sfirşit mugurii proaspeţi şi
ori Februarie) concheamă la adunare în năduful de amiazi. îmbiaţi-le cu bine desvoltaţi, de pe Surqei tineri
apă înainte de a le scoate la păşune, crescuţi în anul acesta. Proptiţi încă
generală (sfatul tuturor) pe toţi membrii, încălzite fiind nu le îngăduiţi, Daţi de pe acum ramurile tare încărcate
şi le dă samă despre starea şi averea ovăs cât mai adeseori tăurencilor şi ale pomilor.
viţelelor, ce aţi lăsări de prăsilă. •:
însoţirii. Şi ear’ au pace un an.
Cu pornirea căldurilor mari, în
In felul acesta e întocmită a noas multe comune au început a bântui Napii de mirişte.
ciuma porcilor. Boala se poate res-
tră Reuniune la Orăştie, şi merge foarte pândi îngrabâ dela un singur porc la Napii de mirişte, numiţi şi napi
bine. De doi ani şi jumătate de când turma întreagă. Deci mai bine ţineţi-’i de vară, se desvoaltă deplin în timp
acasă. îngrijiţi se nu vină în atingere
o avem, a avut numai 20 de morţi, de 120—140 zile. Ei se samănă de
cu alţi porci, şi se aibă umbră şi
(7-—8 pe an), ear’ fondul ei a crescut răcoare. obiceiu în miriştea spicoaselor şi rapiţei.
rând şi Oiţele sbierând şi ciobanii chiholâng". Calul şi voinicul sunt ca doi fraţi. Soar- turea cu versurile se nu ne rămână şi iubi
In altele ciobanul atât de mult îşi iubeşte tea li legată împreună, împreună îşi poves rea faţă de acest credincios animal, cari a
oile, încât de dragul lor s’ar face „stâlp de tesc prin codru păsurile. Plânge stăpânul dus pe strămoşii noştri prin atâtea primejdii
sare“. Şi eată cum un cioban îşi ia rămas când îşi pierde calul şi şi calul când îşi la isbândă. Şi astăzi încă Murgul e animalul
bun dela iubita sa: pierde pe stăpân. E frumoasă şi jalnică mai despre care cântăm cu drag în versurile noas
ales povestea lui Toma Alimoş. Acesta, când tre. Şi astăzi încă-’l mai întrebăm:
,,Pe mormânt mie să-’mi puni
Mândro dragă tot cununi, îşi vedea sfîrşitul apropiat, vorbeşte astfel „Murguleţ căluţul meu
Cununi de iarbă domnească calului seu: Ce oftezi atât de greu"?..
. Oile se le cunoască Numai cât rostul lui acum e schimbat,
Si se zică ’n jalea lor „Alelei, murguleţ mic
Alei dragul meu voinic încetând veacul de vitejii pentru Români,
C’a murit neică de dor .
Ochii ’mi-se păinjenesc Murgul a primit o altă slujbă. Acum ne este
De dorul oiţelor"...
Norii sus se învârtesc. drag> pentru-că ne face să »trecem la mândra:
In acest chip e legată iubirea Românu Te grăbeşte, aleargă, fugi . » ; •"
dealul», ear» drept răsplată not îi făgăduim:
lui de acele fiinţe cy'care? a .trăit1..împreună, Si-ca vântul să., mă duci
până a trece la o altă viaţă, la cea rvitejască. Colo ’n zarea Celor culmi ' jiDu-mes la mândra Udată,
La pădurea cea de ulmi. . Că . ’ţi-oi face grajd de peatră*
S’a lăsat Românul de turmă şi s'â apu Că eu murgule-oi muri .Vântul să tju ’mjfţe. bată. . .
cat de vitejii. A pb'fnit la goană împotriva Pe ţine„n’oi mai să^i. , ' , . Nici ploaia să, nu te ploaie
■NT- - VS . ,
jivinelor “străine, ce-’i răpiau? pământul şi pS£ Ear’ când sufletul ’mi-oi dâ Nici neaua să nu te ningă ....
şunea. E vremea lhi Mihu,;copilul, careT&fârmă ' 'Când nu te-ol mai desmerda ' ■ t .S’a lăsat,Românul de vitejii, şi a des
pe Ianoş Ungurul. Şi "hi luptele ăcfesteâ Din copită s4-.’ţi faci sapă . •• r călecat de pe qal. At luaţ în. schimb boul de
Lângă ulmi să-’mi. faci o groapă
cel mai credincios tovarăş al voinicului român * f Şi cu dinţii se m'âpuci r corn şi ’pi.i-l|% ;dus Ja ogor. Şi de când a pus
e Murgul, sprintenul bidivin. Pe Gruia vitea . •*>:'. în groapă se mi arunci: pţugul în brazdă, boul îi este animalul cel
zul îl duce calul cel'negru luat' dela Tătari; , ,lJ!mii c;i s'or clătina , , mai iubit. Toate versurile lui sunt pline de
pe Codreanul îl poartă roibuleţul 'Mocanului.- Frunza că s’o” scutura vorbe _bune despre aceste animale. Flăcăul
f Trupul :meu 'mi-a astupa... ■"
Şi când stăpâniiTî încăleca, zicându-l & „Hai, pune clopote la boi, ca să-’l cunoască mândra
murgule, hai;* *pecodită de pitii*, se reped Şi câte alte versuri mai avem, în cari de după război. Când trece pe la poarta ei,
ca şoimii »iepureşte, ogăreşte, păsăre'şte,' calul face cu copita groapă „viteaz stăpânului11 opreşte boii şi s’abate pe la ea. Şi mândra,
fulgereşte*... * seu! In felul acesta era cu neputinţă, că ală- văzându-Tpornind la plug, oftează:
