Page 4 - Bunul_Econom_1900_26
P. 4
Pag- 4 BUNUL ECONOM Nr. 26
Isbutesc mai bine în un pământ nisi comasate, un lucru a trebuit să vă mânat prin puterea musculară a inimii
pos şi umed decât în cel lutos. pară străin faţă de economia din tre în plumâni, unde se premeneşte cu
îndată după secerat pământul se cut. Două din trei părţi ale moşioarei aerul răsuflat, se duce la deosebitele
ară şi grapă, dându-se apoi sămânţa, noastre le vedem cultivate cu plante de organe ale trupului şi se preface în
care se acopere cu grapa. Această lu nutreţ. Am urmat astfel, mânecând din oase, carne, grăsime, în ce adecă are
crate se poate face în tot decursul lui punctul de privire, că între împrejură organul trebuinţă. Nutrirea se face la
Iulie, cu cât mai îngrabă cu atât mai rile economice de astăzi, nu e bine, un anumit grad de căldură, care căl
bine; după Sfântu-Ilie însă nu mai are nici folositor, se lucrăm la bucate cu dură se întreţine prin arderea materii
loc, pentru-că napilor nu le-ar rămânea gândul că din desfacerea lor o să ne lor de grăsime, Pe scurt: prin nutrire
timp de-ajuns ca să se desvoalte. putem împăca trebuinţele băneşti în vita îşi întreţine căldura trupului de
Pe jugăr se samănă 2 1/2 kgr. să gospodăria noastră. Venit sigur acum lipsă, îşi înapoiază perderea în materii
mânţă; aceasta răsare îngrabă. ? apii se odată putem aştepta numai din econo suferită prin muncă, ear’ prisosul în
grapă în două rînduri, şi anume: întâiaşi- mia de vite. nutrire se preface în lapte carne, gră
dată, când ei ’şi-au schimbat frunza, şi In economia de 2—3 câmpuri, cu sime ş. a.
a doua-oară ceva mai târziu. locurile împrăştiate unele de altele, De unde urmează, că dacă vrem
să fim bine folosiţi de vitele noastre,
De pe un jugăr se recoltează (se eram nevoiţi a ţinea boi sau cai pen
capătă) 60—120 mâji metrice. tru lucrul câmpului. De economie de să le ţinem în aer curat, ca să-'şi poată
De observat e, că aceşti napi nu vite la plugarul de rând nu putea fi bine premeni sângele, să le pregătim
se pot ţinea şi peste iarnă; de aceea dar’ vorbă. Acum însă, după comasare, nutreţul aşa ca să le uşurăm mistuirea
şi prefacerea lui în sânge; să nu le ţi
încă prin Octomvrie se scot rînduri-rîn- treaba s’a schimbat. Inlesnindu-se lucra
nem în frig, ca să nu peardă prea mult
duri, tot pentru câte 3 zile, dându-se rea pământului, putem introduce în lo
din materiile de grăsime; să le dăm
animalelor domestice. cul boilor vacile, dându-ni-se astfel pu
nutreţ bun şi uşor de mistuit, dacă
în anii secetoşi aceşti napi nu is tinţa a face şi economie de vite. Iri
voim să ne dee lapte mult, carne şi
butesc. moşioara noastră de 12 jug. comasată,
Pentru producerea de nutreţ mult câteva capete de vaci, între cari 2 grăsime; în sfîrşit să le dăm nutreţ
şi bun, ji’ar strica să facă încercări cu părechi de jug, câţiva viţei şi porci, la mult şi mai ales bun, dacă căutăm a
napii de vară şi plugarii noştri, şi în olaltă în greutate de vre-o 20 măji le îngrăşa în scurtă vreme.
deosebi aceia, cari au moşiile comasate, metr., ne fac arăturile şi cărăturile de Căci nu este aceeaşi treabă, să
sau altcum potrivite spre acest scop. lipsă, produc gunoiul trebuitor şi prin îngrăşem noi o vită într’un timp mai
puterea lor de mistuire şi asimilare pre scurt Sau mâi îndelungat.
R omul Simu
fac producte pentru om de, puţin preţ, (Va urma). IsiDOR BLAGA
precum: fân, pae, sfecle, ş. a., în lapte,
După comasare. carne, grăsime, pele, tot mărfuri căutate
şi de mare preţ. Însoţiri, Toîârăşh
(Urmare.)
Cu deosebire vacile de rasa „Pinz-
VII. Vitele tn economia noastră. ii.
gau“ întrunesc în astă privinţă cele
Dacă aţi urmărit cu luare aminte Magazinele de bucate
mai bune însuşiri. Le putem lolosi la
poveţele, ce le-am dat despre cum să
muncă, ne fac viţei de preţ, ne dau o a î n s o ţ i r i c o m e r c i a l e .
ne întocmim economia în moşiile mici
lapte mult, se ţin bine în carne şi se (Urmare şi fine).
îngraşe uşor. Numai cât trebue să le
„Sărac plug cu patru boi, La capătul fiecărui an trebue se
Dragu’mi mie de voi. si ţinem bine. se închee bilanţ în toată rânduiala.
» }
Şi ’mi-i drag de cine-’i mână Trupul vitei este asemenea unei »Bilanţul« este extrasul inventa
Că ţine biciu ’ntr’o mână'
Şi strigă dela inimă"... maşini. Ori-ce maşină se pune în lucrare rului făcut la capătul unui an despre
Dar’ nu numai în versuri, ci în viaţa prin o putere care, cu cât e mai mare, averea şi datoria tovărăşiei.
ţăranului român peste tot se vede cât de cu atât aşteptăm să lucreze mai mult, Ca să vi-’l puteţi închipui mai bine
gândiţi-vă o cumpănă. De o parte pu
mult simte el cu aceste animale. Pare-că şi earăşi, cu cât o maşină lucrează mai nem averea (activa), de altă parte pu
ar face parte din familia lui. Când năcazurile mult, cu atât părticelele ei se rod şi nem datoriile (pasiva), când averea e
!1 silesc să vendă vre-un cap de vită, fie şi
trebuesc înoite. Aşa şi trupul vitei. mai mare ca datoria, avem câştig şi
numai o viţea, e plâns şi jale în casa ’ntreagă.
Cu cât e mai în putere, cu atât poate atunci saldul, diferinţa, va veni scrisă
Când stăpânirea ’i-le scoate din grajd şi le la partea cu pasiva ca să dee şi asta
vinde cu toba, pentru a-’şi scoate darea, e munci mai mult Dar’ câtă vreme vita cât »activa«, Şi din contră: când da
blăstăm şi ţipet desnldăjduit. Ţine la ele trăeşte şi munceşte, organele (părtice toria e mai mare decât averea, avem
ca la viaţa sa,— nu din lăcomie, ci din inimă. lele) trupului perd din materie în asă- perderi, şi atunci saldul va veni scris
Nu e lăcomia aceea, pe care o simte bogatul, mănare cu munca Perderea în materie la partea cu activele ca să fie şi asta
când priveşte peste cirezile sale. Nici nu e i-se înapoiază prin nutrire. Organele o formă de grea cu ceealaltă şi să
durerea, pentru-câ ’i-se ia bucâtura din gură. se potrivească ca cum penele cum
£ ceva deosebit, ce-’i mişcă coardele inimii de căpetenie ale nutririi sunt inima şi
ţăranului român, când tai perde vitişoarele. plumânile, stomacul şi maţele. Mate penei. La partea activelor (avere) de re
E durerea de-a se despărţi de ceea-ce a iubit. riile nutritoare, mâncate de vită, sunt
gulă se scriu :
E de osândă oare o inimă atât de atacate tn stomac şi în maţe de unele Banii gata. Material, producte şi
simţitoare?... sucuri puternice; o parte din materiile mărfuri. Datoraşii. Efecte. Mobiliar. Imo
II. Chendi acestea se preface în sânge; sângele biliar etc.
