Page 2 - Bunul_Econom_1900_36
P. 2

Pag.  2                                             BUNUL  ECONOM                        -    _______                 Nr.  36


       ca  »ogor«  în  hotarul  fiecărei  comune,   ferdele  le  cruţă,  şi  toţi  locuitorii  unei   două-ori  înainte  de  sămănat,  ear’  după
       formează  o  pagubă  ce  nu  se  poate  so­  comune,  cari  cu  chipul  de  până  acum   sămănat  sâ  dă  numai  cu  tăvălugul,  ca
       coti!'  Cu  toate-că  este  măi  persus  de   ar  trebui  se  samene  să  zicem  500  ju-   se  se  îndese  ţerîna,  să  se  oblească  şi
       ori-ce  îndoială  că,  pe  lângă  o  cultură   găre  de  pământ,  întrebuinţând  de  1  ju­  pământul  se-’şi  păstreze  mai  bine  ume­
       raţională  (înţeleaptă)  a  pământului,  ogo­  găr  câte  8  ferdele,  laolaltă  4000  fer­  zeala.
       rul  se  poate  înlocui  prea  uşor,  fără-ca   dele,  sămănând  cu  maşina  ar  putea      3.       O  a  treia  scădere  se  cuprinde
       grâul  sâ-sufere  din  lipsa  lui.   Rapiţa,   cruţa  cel  puţin  1000— 1500  ferdele.   adesea  în  însuşirea  sămenţei.   Se  ştie
       bobul,  măzărichea,  mazărea,  cucuruzul    Cu  economia  făcută  în  sămânţă  şi  în   că   »ce  sameni,   aceea   resare«.   Să­
       de.  nutreţ,  cânepa,  trifoiul  ş  a.  direg   lucrători,  s’ar  putea  procura  cu  înles­  mânţă  bobonată,  bine  aleasă,  »numai
      pământul pe  sama  grâului  tot  aşa  de     nire  mai  multe  maşini  de    sămănat,   firul  grâului«,  îndeplin  coaptă,  nesgă-
       bine  ca  şi  ogorul.   Folosul  ce  de  altă   pentru  comuna  întreagă  şi  ele  să  plă­
                                                                                              riată  sau  ruptă  cu  maşina,  şi  bine  tra­
       parte  îl  aduc  ogoarele,  ca  loc  de  pă­  tesc  singure  în  vre-0  2  ani!  Micii  pro­  tată  cu  peatră  vânătă,   toate   aceste
       şune  pentru  oi  şi  porci,  este  de  mică   prietari  ar  trebui  să  se  întovărăşească
                                                                                              sunt  neapărat  trebuincioase  pentru-ca
      însămnătate.  Cu  chipul  acesta  un  jugăr   şi  aşa  să  le  cumpere.  Fabricile  le  dau
                                                                                              grâul  să  isbutească.  Cercări  repetate  au
       de  ogor  nu  aduce  în  cele  din  urmă   pe  plăţi  în  rate.   Având  acum  în  ve­
                                                                                              scos  la  iveală,  că  din  semânţa  treerată
       decât  un  venit  de  2— 3  cor.  şi  poate   dere,  că  o  maşină  de  sămănat  bine  în­
                                                                                              cu  îmblăciii  şi  tratată  înainte  de  sâmâ-
       nici  atâta,  pe  când  sămănat  cu  unele   grijită  ţine  15— 20  am  şi  poate  şi  mai   nat  cu  peatră  vânătă,  nu  s’au  perdut
       din  plantele  mai  sus  pomenite,  ar  aduce   bine,  folosul  lor  este,  credem,  îndestul   mai  mult  de  4  grăunţe  din  sută,  pe
       zeci  şi  sute  de  coroane!   Această  îm­  dovedit.
                                                                                              când  cea  treerată  cu  maşina  şi-au  per­
       prejurare  trebue  luată  în  de-aproape         Lucrarea  cu  maşina  este  desăvîr-
                                                                                              dut  puterea  de  a  încolţi  până  la  62
       socotinţă  şi,  dacă  acum  mult  nu  se  va   şită,  anume,  depărtarea  dintre  rînduri
                                                                                              grăunţe  din  sută.  Pentru  sămănat  dar’,
       putea  face  pentru  îndreptarea  răului,   se  face  deopotrivă,  asemenea  şi  între
                                                                                              să  alegem  snopii  cei  mai  frumoşi  în
       să  se  facă  măcar  pe  viitor.           grăunţele  sămănate,    astfel  că  fiecare
                                                                                              spice  şi  se-’i  batem  cu  îmblăciii,  nu  în
                                                  ajunge  la  afunzimea  recerută,  şi  are  loc
            2.      O   altă  scădere  mare  se  cuprinde                                     maşină.
                                                  de  ajuns  pentru  a  se  desvolta,  nedu­
       în  modul  cum  se  face  însuşi  sămăna-                                                   Dacă  s’ar  îndrepta  de  economii
                                                  când  lipsă  de  lumină  şi  de  umezeală,
       tul,  care  este  de  două  feluri:  prim  îm-                                         noştri  macar  scăderile  despre  cari  am
                                                  cum  nici  stând  o  plantă  în  calea  al­
       prăştiere  şi  în  rînduri.  Prin  împrăştîere                                         scris  aci,  am  face  un  pas  însemnat  pe
                                                  teia  şi  împedecându-se  în  creştere.
       se  samănă  atât  cu  mâna  cât  şi  cu  ma­                                           calea  plugăriei  mai  înţelepte  şi  spre
                                                        Depărtarea  obicinuită  între  rînduri
      şina;  ear’  în  rînduri  se  poate  sămăna                                             bunăstarea  noastră  îndeosebi  şi  deobşte.
       numai  cu  maşina.  Peste  tot  să  i-se   este  de  12— 15  cm.,  ear’  adâncimea  la
                                                                                                                       R omul  S imu
      dee  întâietate  sâmănatului  cu  maşina,   care  se  îngroapă  grăunţele  este  de  2 '/2
                                                  pâr*  în  4  cm.  De  altfel  şi  una  şi  alta
       odată  pentru-că  e  mult  mai  spornic,  şi
      a  doua  pentru-că  se  face  o  însemnată   se  pot  îndrepta  după  trebuinţă,  mărin-              S t u p ă r i t
                                                  du-se  ori  micindu-se,  căci  maşina  în-
       cruţare  de  sămânţă,  se  cruţă  cel  pu­                                                  în s o ţir e   d e  stu p  a r i.  Reuniunea  în­
                                                  gădue.
       ţin  a  treia  parte din  sămenţa  obicinuită.                                         văţătorilor  români  gr.-or.  din  protopopiatele
       Aşa  că  cine  are  să  samene  16  ferdele      1 .a  sâmânatul  cu  maşina  în  rîn­  Arad,  Boroşineu,  Buteni,  Chişiheu,  Halmagiu,
       de  grâu,  sămănând  cu  maşina,  4— 5     duri,  arătura  se  grapă  odată  sau  de   Radna  şi  Siria,  —   şi-a  luat  printre  celelalte

                                                                                              petă  acest’  oraş,  al  cărui  plan  samănă  cu  o
                   F  O I T     A                    Verdeâţa  în  Peking.                    figură  geometrică.  Oraşele  americane  au  pla­
                                                                                              nuri  de  regularitate  geometrică,  dar’  sunt
                       A P U S                                                                foarte  urîte.  Pekingul  e  frumos.  Pricina  e,  că
                                                       Dacă  priveşti  oraşul  Peking  dintr’un
                                                                                              spiritul  architectului  chinez,  pe  când  el  plăs-
                                                  punct  mai  înălţat,  de  pe  turnurile  »misiuni­
              S’a  scoborîţ  soarele-rege ;                                                   muia  abstracţiunile  geometrice,  nu  uita  tot­
                                                  lor  sau  de  pe  vîrful  zidurilor,  capitala  asta  a
              Şi  mâniat  a  dispărut.                                                        odată  nici  decum,  realitatea  vieţii  pământeşti,
                                                  Chinezilor  are  înfăţişarea  unui  parc  uriaş  de
              Pe  când  a  lunii  pală  rază                                                  de  care  e  legată  viaţa  omului.  Lacuri,  gră­
                                                  arbori,  verdeaţă  şi  coperişe,  însă  mai  multă
              Cu  dor  adânc  l’a  petrecut!                                                  dini,  figurează  în  planul  seu;  fiecare  coperiş
                                                  verdeaţă  de  cât  coperişe.  Cele mai  mari,  cele
                                                                                              se  vede  printre  mai  mulţi  arbori.   Arborele
                                                  mai  văzătoare  din  coperişe,  sunt  la  palat,
              Ea  visătoare  a  rămas                                                         este  unul  din  cele  mai  frumoase  dintre  toate
                                                  văpsite  galben.  De  acolo  vine  acea  vorbă  a
      .   .   Privind  la  mirele-’i  apus:                                                   podoabele.  Şi-’s  bine  formaţi  totdeauna  de
                                                  unui  diplomat,  că:  »Pekingul  e  ca  nişte  găl-
            .   De  câte-ori  n’ar  fi  voit                                                  natură,  care  e  cea  mai  bună  înăeastră.
                                                  benuşe  de  oue- într’un  blid  mare de  spanac».
              SC  stea  cu  el  odată  sus.
                                                       Se  află  oameni  .  civilisaţi  pentru  cari   Pentru  morminte,  pinii  cu  scoarţa  lor
              A   ’ntârziat  ades  pe  cer        frumseţa  cetăţilor  e  a  vedea  multă  peatră,   albă,  formează  un  contrast  luminos  la  mo­
              Şi-a  stat  o  clipă  ’n  mândra-’i  cale;  mult  asfalt  şi  tără  arbori.  Chiar  architecţi   numentele  întunecoase.  La  templurile  învăţa­
              El  a  trecut,  —   privind  cu  dor,  mari  par  a  crede  că  arta  lor  trebue  să  se   ţilor  sunt  sălcii,  ale  căror  foi  palide  pe  cren­
              Ea  palidă  s’a  stins  în  vale.   depărteze  de  natura  vieţuitoare  şi  că  un  loc,  gile  fragede,  dau  o  podoabă  liniştită  şi  gân­
                                                  împodobit  cu. petri  e  mai  frumos  d ecâ t  un   ditoare.  Peste  tot,  în ori-ce  loc,  la ori-ce  edi­
              De-atâta  viaţă  amărîtă        '   .loc  viu,  unde  livezi  de  iarbă,  boschetele  şi   ficiu,  o  voinţă  conştientă  de  lucrul  seu,  a
              Ea tristă  capul  şi-’l  apleacă;   arbori  încunjoară  zidurile.               plantat  verdeaţa,  care  dă  acestui  oraş  carac­
              Sub  nori  s’ascunde  cu  durere         Arta  chineză  nici  nu  pricepe  pe  omul   terul  de  viaţă  atât  de  puternic,  încât  învio-
              Si  plânsul  singură-o  îneacă.     depărtat  de  plantaţiune  (de  pomi  şi  arbori),   şează  chiar  şi  ruinele.
                                   Maria Pop eseu.  palatul  fără  grădină,  oraşul  fără  umbră.  De   Au  unele  plante  şi  un  sens  mistic ?  Ar­
                                                  aici  vederea  vioaie  de  parc  stufos,  ce-’I  ca-  borii  au  ei  oare  o  cugetare,  Q  limbă,  şi  în
   1   2   3   4   5   6   7