Page 3 - Bunul_Econom_1900_36
P. 3
Nr. 36 . - : , , ■ , - . . BUNUL ECONOM _________ Pag. 3
ţinte de natură şcolară, şi o prea frumoasă cari strică aerul pivniţei, răspândesc must ori vin; dar’ dacă pucioasa s6
ţintă economică, pentru care se va întrepune aer împuţit, rău, şi dau prilegiu bogat stinge în butoiu, e semn că acela e
cu toată puterea.
la felurite înflorituri stricăcioase. Acestea încă înflorit. A pune must ori vin în-
S’a înfiinţat anume o „însoţire de stu~
apoi străbat. în bute prin deschizătura tr’un astfel de butoiu, nu e iertat.
pari" în sinul Reuniunii, cu acel gând bun,
buţii ba şi prin doagele ei, şi pot
că fiecare membru, adecă fiecare învăţător, Unii „se ajută" la acest lucru ast
să lucreze în satul seu, pentru sporirea nume- trage cu sine boale de vin, înoţetirea fel, că deschid gura buţii ori cepul, or
ru lui părtaşilor la însoţire, deci pentru spo sau acri rea lui, îi dau miros înflorit amendoue, şi le lasă ciasuri întregi
rirea stuparilor, Ţălul însoţirei e lăţirea albi-
şi-’l strică. deschise, ca se între aer curat, în vas.
năritului şt- stupăritului prin învăţători între
Aceste materii dar’ trebuesc în După aceasta, în aerul curat pucioasa
poporul din cele 7 protopopiate, amintite
mai sus. depărtate din pivniţa cu vin! Margi arde, dar’ cu asta nu s’a ajutat reul ui
Pe lângă preţuri de tot neînsemnate, nile buţii şi mai ales doagele ei nimic, butoiul rămâne tot cu floare, şi
această însoţire va împărtăşi pe membrii săi din jos şi grinzile pe care stă, trebuesc nu se poate folosi.
cu coşniţe, cu ori fără albine. Regulamentul curăţite de înfloreala ce s’ar fi aşezat
acestei „însoţiri11 e alăturat la „Protocolul1*
pe ele, frecând cu* o perie anume, Ţ in erea în cu ră ţen ie a b u ţilo r.
edat despre lucrarea Reuniunii învăţătorilor
aspră; pivniţa trebue măturată şi aeri- Din păţanie ştim aceea, că butea
din numitele protopopiate în anul trecut.
sată, — lucru ce îţi recere fireşte, de va rămânea în e numai un pic de
câteva zile. vin, să acreşte ori înfloreşte, şi curăţirea
V I I E R I T
După-ce am făcut ca aerul din atăror buţi recere multă trudă. De
pivniţă să fie cu totul fără miros şi aceea: de câte ori tragem vinul dintr’un
ÎNDREPTAR
curat, trebue să cercetăm lăuntrul bu butoiu (ori bute), trebue să-’l spălăm
pentru manipularea fn chip raţional a
mustului şi a vinului, , toaielor şi buţilor, că oare nu au miros îndată bine-bine "cu apă rece, şi toată
rău sau nu-’s înflorite? Deschidem rămăşiţa de drojdii, se o clătărim te
I . P r e g ă tir i p e n tru cu les. drept-aceea gura butoiului ori buţii, şi meinic, să easâ afară, apoi să astupăm
Cea dintâiu şi cea mai de căpe mirosim; dacă mirosul e de aer curat bine gura din jos a buţii şi să afumăm
tenie cerinţă la stoarcerea fără greş a sau trage încă a pucioasă, vasul e butea eu turtiţă de pucioasă liberă de
mustului, la desvoltarea vinului, şi la probabil bun; dar’ să băgăm de samă, arsenic, ear’ după afumare, să-’l astu
ţinerea lui în stare bună, este curăţenia. că, câte-o peată mică albă de înfloritură, păm bine. Pentru afumare cel mai
Pentru aceea înainte de a ne apuca de începută numai ici-colo prin vas, nu-’i potrivit e dopul anume pentru afuma
stors, trebue se ne aducem în ordine dă încă miros rău, vinul înse îl va re, un dop cu gaură în mijloc, pin
pivniţa, teascul şi toate acele unelte, strica! Trebue drept-aceea să ne încre care trece o rudă de drot cu cârlig
pe care le folosim în vremea storsului. dinţăm despre curăţenia fiecărui butoi u la capăt. De cârlig atârnăm turtiţa de
E tare lăţit reul obiceiu, că în aşa, că slobozim în fiecare, cu o pişcă- pucioasă şi la capătul din jos acăţăm
pivniţa pentru vin, se pun verdeţurile toare ori înţepenită de un drot, o tur- o ulcică foarte mică, pentru-ca pucioasa
(legumele), napii burgundici, curechiul tiţă de pucioasă („ainşlag") aprinsă. să nu picure în bute, ci în ulcica prin-
acru, crastaveţii cei în oţet, lapte, carne Dacă pucioasa va arde mai departe, zătoare Şi e bun pentru aceea acest
proaspetă ori afumată, şi multe alte însamnă că butoiul e de tot curat de dop anume, căci pucioasa ne-arsă nu
materii ce putrezesc ori îmfloresc, şi floare, şi e bun pentru a pune în el picură pe fundul buţii, şi aceea o ştie
inimile oamenilor pot ei oare chema, cu um plâng de aceea şi osândesc neîngăduinţa chi de formă barocă. Le-am văzut şi pe acelea.
brele lor, simţăminte? Chinezii cred că da. nezilor, micimea de gândire a »Cereştilor« şi Mii de persoane le-au văzut. In Singapore,
In literatura lor se află scrieri foarte superstiţiunile lor... chinezul Wampo a adunat în grădina sa tot
ce se poate vedea în felul acesta. El aţe un
dulci, care ne traduc cântarea plantelor: spre Eu voiu spune pentru-ce nu se mai
exemplu cântarea bambusului. Aceşti poeţi deschid unele templuri călătorilor europeni, stejar de 30 ani, care făcea ghinde, dar’ a câruj
galbeni au pătruns mai profund ca ai noştri spre exemplu templul «Cerului*. Altă dată trunchiu, crengi şi foi puteau să încapă pe
fn adâncul lucrurilor. Iubirea lor pentru vie puteai întră acolo în toată liniştea. Chinezul, un loc de 20 centimetri larg şi ale cărui ră
ţuire e aşa de mare, încât ei simt viaţa în nea vând spiritul religios al Hinduşilor, al E- dăcini aveau loc îatr’un vas de mărimea
plante, în arbori, cu o agerime, care face vreilor, ai Creştinilor, al Dahomenilor sau unui păhar de bere. El avea şi un şir de
că până ei o poetisează, nu mai e simplă reţ Polynezilor, nu credea nici decum că fiinţa tufişuri ciocârtite în figuri de animale, de
lorică, ci credinţă. de faţă a unui european în bisericile lui, ar plante variate şi de oameni. Şi multe alte
soiuri de jocuri cu pomii. Dar acesta nu se
Eu i-am priceput când am văzut ar fi în stare să le facă mai puţin sfinte. Se pu
poate numi grădinărie chinezească.
borii, a căror plin întregeşte desemnul tem tea deci visitâ în toate detaliile templul acesta.
plelor! Mi-s’au dat chiar şi fotografiii. Chinezii l’au Realitatea aparţinând atât grădinei să
La ţară afară, aproape de observator, închis în urma unei visite de turişti ameri racului, cât şi aceleia din palaturi, e foarte
nu departe de marginile grădinei împărăteşti, cani, cari au dejunat acolo şi după dejun, depărtată de aceea. Pentru a-’şi împodobi
se vede un astfel de arbore interesant. N’are împrejurul cuptoarelor de bronz, unde face locuinţa, Chinezul n’are totdeauna această
nimic bătător la ochi, nici “de să te facă să-’l împăratul jertfă, au lăsat rămăşiţele mis bolnavă plăcere de a chinui natura. Arta
admiri, afară de marea armonie a acestor tuirii lor. lui cea mare e de a o cinsti. Şi cum face
trei elemente: coperişe vinete, o cupolă de Am vorbit despre arbore în architec- parcuri frumoase pentru capitală, pentru pa
arbori cu frunzele întunecoase, înconjurat de turâ. Floarea se multiplică în decorul grădi latele sale .împărăteşti, el ştie să-’şi facă gră
zid roşlu. Iţi pare, că vreau a-’ţi spune: întră. nilor, livezilor şi al locuinţelor. îmi aduc dini drăguţe pentru moşiile sale, "
E natura vieţuitoare în calmul templelor 1 aminte, că, vorbind despre grădinile chine A fost o eroare din partea scriitorilor
Şi multe din aces e temple (biserici) zeşti, înaintea multor oameni, m’au întrebat moravurilor chinezeşti, cari au scris, că arta
ne-au închis azi porţile. Mulţi călători se despre o serie de plante pitice în mici oale chineză în grădinărit constă numai din creş-
