Page 7 - Bunul_Econom_1900_36

Nr. 36 BU NUliiECONOM Pa& 7
---------------- -a »—----------------------------
• ":r: -
sfărîmat în mii de bucăţi, să află în fundul A devai kir. torvenyszek terliîeten fekv#
rîului, împreună cu cadavrele nenorociţilor. F e l u r i t e P o v e ţ e s a M.-Illye kdzseg 311 sz. tjkvben irt A f
1 rend 1625 hrsz. ingatlan 10 fillârbeo, to­
Cu acest prilegiu s’a scufundat şi vaporul
vâbbâ az A f 2 rend 1685— 1686 hrszâmu
„Milos“, încărcat cu cucuruz care s’a scufun­ Mijlocul de a avea fructe mari ingatlan 432 koronâban, vegul az A f 4 rend
dat cu totul. Numai cele patru şlepuri au de tot. Pentru a avea fructe de acelea 1968 hrszâmu ingatlan 400 koronâban meg-
putut fi scăpate şi aduse până la Orşova. uriaşe ce se vend foarte scump, alegem âllapitott kikiâltâsi ârban 1900. evi SZeptem*
Paguba se urcă peste 200.000 cor. de pe un pom viguros, o pară sau un ber ho 28-ik napjân d. e. 9 orakor ezen kir.
jbirdsâg ârvereld helyisegeben megtartandd
mer cu arătare frumoasă, nici pătat
Orcan (furtună) teribil într’un port de nyiţvânos ârveresen kovetkezS feltâtelek alatt
nici viermenos şi bine expus la soare. fog eladâs alâ keriilni u. m .:
mare. Se telegrefează din New-York, că în
Băgăm apoi fructul împreună cu cape- 1. Ha a megâllapitott kikiâltâsi âron
portul dela Gâlveston a bântuit zilele acestea
tul crăcei, pe cât vom putea într’un feltlli igeretet senki >sem tenne az ârveresre
un orcan teribil, din causa căruia mii de kitilzbtt ingatlan a kikiâltâsi âron al61 is ela-
borcan de sticlă cu gâtul larg, şi în
oameni şi-au perdut vieaţa. Opt vapoare s’au datni fog.
fundul căruia s’a pus puţină apă, astfel
scufundat. La mal s’au aflat până acum opt 2. Arverezni kivândk bânatpănzQl tar-
ca fructul să atîme deasupra apei fără toznak az ingatlan becsâiânak 10%-ât vagyis
sute de cadavre de oameni. Numărul jertfelor
a se atinge de eâ. Şi el va creşte 1 fillârt, 43 kor. 20 fillert es 40 koronăt kâsz-
Orcanului se urcă la mai multe mii. Sute de
acolo uriaş. pâflzben vagy az 1881 evi LX. tcz. 42 § âban
oameni au fost răpiţi şi duşi de valurile mă­ jelzstt ârfolyammal szâmitott s az 1881. evi
rii şi cufundaţi departe. november hd 1-ân 3333 sz. a. kelt I. M. ren-
delpt 8 §-âban kijelOlt dvadekkâpes ertâkpa-
C E E N O U
pirban a kikiildott kezehez letenni, vagy az
Cele mai. cetite în fo i sunt Inserţiunile mici, ÎN LU M EA M A R E ? 1881. LX. tcz. 170 §-a eitelmâben a bânai-
fiind ele tare ieftine si acolo putcndu-’şi vesti cei mai
mulţi trebuinţele lor. pânznek a birosâgnâl tortent elâleges elhelye-
Ani deschis şi noi rubrica Inserţiunilor mici şi zesârol kiâllitott elismervenyt âtszolgâltatni.
publicăm ori-cui p en tru n u m ai u n cru cer (2 fii.) Româuia şi Bulgaria. Un ziar Az ârveresi filteţelek ţbbbi pontjai a
siru lf tot ce ar dori se vestească. Cei-ce aveţi ceva de de frunte din România scrie: Dela un hivatalps drâk alatt a kir. jbirdsâg tkkvi iro-
vîndut sau de cumpărat, vestiţi acif şi ve ajungeţi întreit
căletor, care a trecut cu vaporul Du­ dâjâban es M.-lllye kozseg eldljârosâgânâl
dp repede scopul/
nărea de jos, primirăm 0 interesentă megtekinthetâk.
Kir. jbirosâg mint telekkonyvi hatdsag.
Chinezii îşi au fără îndoială cultura lor ştire privitor la mişcarea de înarmare M.-Illyen, 1900. evi âprilis hd 25.
vechie şi trebuie se le-o admiri eâ în di­ la graniţa Bulgariei. Eată ce ne scrie,
Cungea, kir. aljbird.
ferite ramuri au locul dintâiu. D. e. în pro­ intre altele, amicul nostru:
ducerea Lacului Astăzi însă sunt întrecuţi Bulgarii sunt în mare fierbere
şi în aceasta, anume prin uscarea repede şi
prin lustrul lacului ce să recomandă mai ales şi se frământă grozav ziua şi noaptea,
t
pentru văpsirea podilelor, şi în această pri­ ridicând şanţuri şi ,,diguri de pământ Publicări la acest loc costă n u m a i 1 cr. şirul.
vinţă Lacul-Christoph şi-a câştigat locul prim pe înălţimele oraşelor lor dunărene. Miere de stup Un băiat
pe continent. I.acul-Christoph e aşa de prac­ Se poartă obraznic cu Românii foarte frumoasă, bine de 13— 14 ani care
tic la întrebuinţare încât- nici o damă să nu
din Ţară cari încearcă să treacă la ei, strecurată, limpede ca au avut 3 —4 clase
întârzie a face cu el o probă. Fără miros,
să uscă îndată şi în proporţie cu durabilitatea fiâ chiar şi cu paşpoarte. în toată regula. cristalul, se află la învă­ normale, sd primeşte
şi bunătatea lui, e toărte ieftin. Pentru aceasta Nişte vapoare ruseşti au descărcat ţătorul /. Muntean în ca învăţăcel la (99)
Cvgir (Kudsir) cu 50
nu ne mai trebue import din China. Fabrica la Rusciuc şi Sistov 9 tunuri mici, puşti cr. kg. (96) L A. Cristea,
pentru AuStro-Ungaria a acestui lac aflatoare şi muniţiuni, despre ceea-ce s’au convins croitdr, Orăştie.
Acest articlu n’ar tre.
în Praga-Karolinenthal, are un deposit şi în cu ochii doi din funcţionarii români. bui să lipsească din | Ferărie - Rotărie
Orăştie la dl Gustav Zobel.
In România nu să fac pregătiri, nici o casă românească, | In lucrătoarea sub-
dar’ a trecut în Dobrogea un regiment fiind mai bună şi mai 1 scrişilor sS pregătesc
ieftină ca zâharul, şi se în cel mâi scurt timp
Preţul bucatelor. de geniu. Nimeni nu crede în rcsboiu, poate folosi ca leac la şi în modul cel mai
»
dar’ fiind Bulgarii aşa de provocâtori,
multe boale. Cafeaua şi bun, ori-ce lucruri de
Zilele din urmă să"caracterisează prin tot vor trebui se se facă ceva pregătiri tea e mai bună cu
ferărie şi rotărie. (95)
aceea, că urcările ori scăderile preţurilor sunt şi din partea românească mai ales la miere decât cu zâhar. Facem. apel la pu­
foarte neînsemnate, liniştite. Bursele nu au graniţa Dobrogei, pentru ori-ce cas, blicul nostru din loc şi
„Du" - „du"... . (97)
teamă că va fi mare lipsă de bucate şi de căci cu nebunii nu. ştii ce se poate în­ jur, să ne cerceteze şi
adecă du-lce du-Ice... onoreze cu multe co­
aceea nu să aruncă în cumpărări mari, cum tâmpla.
Da, dulce-dulce îmi e mande, asigurându-’l
ar face când ar prevedea în primăvară scum- fiecare clipă a trecerii că vor fi mulţumiţi
pete. Har’ ale lor socotinţe sunt cele mai mele pe stradă când toţi cu lucrul nostru.
Com itetul de redacţie:
apropiate de adevăr. în acele treceri te ză­ In drumul tării.
Preşedinte: l) r . Io a n M ih u . resc sub indiscretele Ilie Lădariu, ferar
perdele, — dar’ grele
P ia ţa d in B la j. Me m b r i i : J)r. St; Erdelţ/i, Io a n M ihavu ca picuri de plumb că­ I şi Nic. Fîlimon, rotar.
— la 13 Septemvrie 1900 1. __ D a n iil D avid şi C onstantin Iiaicu. zuţi pe inimă sau ca du­ Un căpău
Grâu frumos, ferd; de 20 1. cu fi. --•80— 95 rerea de cap după lo- negru, subţire la naş,
Săcară, " ferdela cu . t, V fi. — -60— 70 Proprietar - editor: Ioan M ihaiu sul de loterie perdut galben la foaie, foarte
Orz ferdela cu . . . . . . . fi. — •60— 70 cu care câştigaseşi un bun gonaciu de porc,
Oves, ferdela de 20 litre cu . . fi. — •35— 40 Redactor respons.: Ioan M oţa haupttreffer, — aşa-’mi de vulpi, de iepuri şi
Cucuruz, ferdela de 20 litre cu . fi. — 8 0 -8 5 par clipele când, tre­ de tot felul de selbătă-
Fasolea, ferdela de 20 litre cu . fi. 1— 1-10 Sz. 90-1900 tkvi. , (SM.i 1 — 1 când, nu te arăţi. ?•/ ciuni, se află de ven- :
Cartofi noui .ferdela cu . . . fi. 1 1 S Ârveresi hirdetmeny 6s ârveresi feltetelefc. zare la subscrisul.
Vin nou, litrul cu . . . . . . fi. Un învăţăcel Căpăul fiind excelent
Mere ferdela cu . . . . . . . . fi. — •30—50 A tn.-illyei kir. jb :r<5sâg mint tkkvi ha- de măcelar se primeşte de bun, îl dau pentru
Nuci, ferd. cu , . . . . . . fi. ■ — ' - tosâg kozhirre tesz'v hogy L. Hosszu Ferencz numai decât în măce­ probă una ori două
Carne de vită, 1 klgram cu . . fi. , — -40 devai iigyved altal kepviselt Suba Maria szul. lăria subscrisului. săptămâni şi numai
> » porc, » » cu .), . fi. ■— 48 Popa: m,-i|lyei lakosnd javâra Suba Jozsef Să fie în vârstă dela după aceea să fie cum­
Slănină proaşpetă 1 kl. cu . . . fi. — •50— 52 ohâba-bisztrai lakos elleni vegrehajtâsi iigy- 15 —17 ani, sănătos părat. Dacă înse s’ar
» svântată » » cu . . . fi. — '58— 72 ben 155 kor. 30 filîâr tSke 20 kor. 30 fiilor şi voinic. _ (24) potopi în vremea asta,
Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . f i . — •40—44 eddigi is jdenleg 19 kor; 30 fillerben rnegâl- Condiţiile se stabi­ cercătorul lui trebue
Brânză în burduf cu . . . . . fi. — •— lapitott koltseg, tovâbbâ csatlakozâst nyert lesc prin bunăînţele- se-’l plătească.
Ouă, 4—5 cu . . . . . . . . fi. — •10 8zv. Suba Todosiâne Szul. Popa Măria m. gere. Preţul 50 fi. (93)
Pui de găină părechea cu . . fi. — •30—70 illyei lakosno javâra 108 korona toke es jâr. Nieolae Opincariu Ioan Roşu lagărţj
kielegitese veget az ârverest elrendelte. măcelar, Orăştie. în Geoagiu-di-jos (A lfjyogy)