Page 2 - Bunul_Econom_1900_38
P. 2

Pag-  2   _______                 -    ■            B U N U L  ECONOM                                                 Nr.  38

       acestea  s’âu  cules  timpuriu  şi  pămentul  place  de  fel  grâului,  ear’  bietele  firi­  pricina  de  căpetenie  a  faptului,  că  mus
       nu  e  secătuit.                           cele  tinere  nu  pot  trece  asprele  şi  tul  micilor  proprietari  şi  vinul  pregătit
          *  In  i oaste  porumbişti,  unde  s’a  schimbăcioasele  noastre  ierni  fără  a  fi  din  el,  nu  e  aşa  bun,  nu  e  aşa  de
       sămănat  la  a  doua  prăşire  colza  care  tare  rărite  şi  slăbite,  şi   le  apucă  aromatic,  ca  al  acelor     proprietari
       s’a  îngropat  toamna  prin  o  arătură  primăverile  cele  secetoase  neînfrăţite,  cari  nu  îngădue  mâncarea  şi  pişcarea
      adencă,  pentru  a  avea  prin  asta  cea  neumbrite,  bolnave,  puţin  desvoltate  şi  strugurilor  în  vremea  culesului.
       mai  ieftină  gunoire  verde,  ear’  primă­  culegem  mai  multe  bălării  şi  spice        Aci  mai  pomenesc  şi  de  răul  obi-
       vara  viitoare  s’a  arat  şi  s’a  pus  vr’o  mici  cu  puţine  boabe  în  ele.       ceiu,  că  culegătorii  în  vremea  culesului
       plantă  de  primăvară,  ca  orzoaica,  ove-     Pentru  a sfîrşi  voi  stărui  asupra  mănâncă  pâne  (pită).  Sfârmiturile  de
      sul,  meiul,  parângul:  poate  urma  cu  sfîrşiturilor  dobândite  în  câmpiile. Ţerii,  pită  uşor  cad  între  struguri,  ajung  în
      mare  isbândă  îndată  grâul,  căruia  i-s’a  unde  adăposturi  fireşti  sau  înadins  must,  şi  sunt  apoi  una  dintre  pricihele
      dat  o  întâie  arătură  în  Iulie  şi  a  doua  făcute  împotriva  eriveţului  şi  austru­  de  căpetenie  pentru  cari  vinul  a  por­
      în  a  doua  jumătate  a  lui  August  sau  lui,  care  e  mai  sărăcitor  şi  ca  seceta,  nit  a  să  strica,  a  să  acri!  Fiecare  om
      începutul  Septemvrie.                      au  scăpat  în  anii  prea  răi  ca  1899  păţit  ştie,  că  de  aluatul  acru  cu  care
            In  ori ce  fel  de  păment  de  grâu,   atâtea  holde,  ear’  în  anii  obicinuiţi  au  dospim  pânea,  să  acreşte  şi  pânea,  şi
      chiar  săcătuit  de  culturi  repetate  de   făcut  ca  roada  şi  bunătatea  grâului  să  fiindcă  în  fiecare  pâne  se  află  părţi  de
      bucate,  poţi  avea  cele  mai  mari  re­   fie  şi  pentru  cei  mai  nepăsători  aşa de  acestea  de  aluat  acru,  care  prefac  za­
      colte  de  grâu,  dacă  s’a  gunoit  bine,  şi   bătătore  la  ochi.                    hărul  în  materie  acră,  e  uşor  de  înţe­
      locul  grâului  a  urmat  după  porumb           Deci  plantaţi-vă  şiru ri  de  arbori  les,  că  un  mic  miez  de  pâne  căzut  în­
      care  nu  cade  (ca  grâul)  de  se  pune  în   despre  A u stru   la  câmp,  cum  de  atâta  tre  struguri  şi  de  aci  în  must,  poate
      primul  an  al  gunolrei.                   vreme  vedeţi,  de  cum  treceţi  graniţa,  trage  după  sine  acrirea  vinului.  Trebue
           In  bătăturişti,  sau  suhate  de  oi,   că  să  face  în  alte  ţeri!             dar  aspru  oprit  ca  culegătorii  ş i  stor­
                                                       In  numărul  viitor  voiu  spune:  câtt   cătorii  să  umble   m âncând  pâne   în
      porci,  vaci,  boi,  cai,  de  cel  puţin  un
                                                  când  şi  cum  trebue  sămănat  grâul  şi   vremea  lu cru lu i  la  viie.
      an,  poţi  nădăjdui  roade  bune  de  le
                                                  cred  că  mulţi  din  cetitorii  „Gazetei Să--
      spargi  repede  la  cea  dintâiu  ploae  şi                                                  Nu  pot lăsa  neatinsă  nici  acea bu­
      le  ari  a  doua-oară  în  August,  până  la   teanului“  vor  lua  în  seamă  poveţele   curie  a  micilor  proprietari,  că  culeg  cu
                                                  mele,  luate  nu  din  cărţi  şi  din  numă­
      15  Septemvrie.                                                                         plăcere  strugurii  plini  de  rouă,  ba  nici
           Ori-ce plugar îşi va  putea lesne rân­  ratele  notiţe  ce  am  din  visitarea atâtor   pentru  un  pic  de  ploaie  nu  întrerup
      dul  locul  pentru  grâu  în  asolamentele   culturi  din  alte  ţeri,  ci  din  tot  ce  am   culesul,  căci  îşi  zic:  abia  vom  avea  mâi
      de  mai  sus,  şi  precum  creerul  omului   putut  învăţa  prin  încercări  urmate  în   mult  vin!  Asta-’i  drept,  dar’  de  vom
                                                  cei  I7  ani  de  când fac  însumi plugărie.
      ajunge  un  timp  când  nu  mai  poate                                                  duce  noi  la  bute  cu  fiecare  strugure
      produce  nimic  de  soiu  de  nu-’i  dai                                                atâţia stropi  de  apă câte  boabe  are,  ne
      odichnă  sau  variaţie,  tot  astfel  şi  grâul                                         vom  lungi  din  greu  mustul,  şi  în  loc
                                                             V   i i   e   r   i  t
      pus  după  grâu  nu  va  da  roade  bune,                                              să  dobândim  un  must  de  18  grade
      şi  va  sfîrşi  prin  a  secătui  pentru  multă           îndreptar                    zăhar,  vom  dobândi  unul  abia  de  12
      vreme  pămentul,  ear’  ce  va  da  va  fi    pentru  manipularea  în  chip  raţional  a   până  în  14  grade,  ba  ni-să  strică  bine
      murdar  şi  expus  insectelor  şi  ciuper-            mustului  şi  a  vinului.        şi  celelalte  părţi  preţioase  din  struguri.
      celor  stricătoare.                                                                     Să  nu  nădăjduim  dară  un  vin  nici
                                                  Instrucţiuni  date  de  ministerul  reg.  u,  de  agricultură,
           Mai  e  o  cultură,  numită  „năvă-                                                bun,  nici  tare,  nici  ţiitor,  nici  aromatic,
      loaeă“,  pe  care  o  mai  fac  unii  prin                   (l-rn-.are).               dintr’un  must  de  acesta  lungit  cu  apă
      Moldova,  de  sigur  pentru-că  s’o  fi                 Culesul, storsul.               şi  rouă.
      auzit  dela  vre-un  strămoş  că  în  unii       Gel  mai  obicinuit  fel  de  cules  şi     Ba  să  întâmplă  şi  aceea,  —  aşi
      ani  deosebit  de..  azotoşi,  adecă  când   stors  la  noi  e  acela,  că oamenii  s’apucă  putea  înşira  caşuri  —  că  proprietarul
      a   plouat  şi  nins  mult,  s’a  făcut     des-de-dimirteaţă  de  culesul  strugurilor  de  viie  cam  strîmtorat  de  anul  slab,
      grâu  bun.                                  tăindu-’i  cu  un  cuţit  bine  ori  rău  ascu­  îşi  înmulţeşte  cu  apă  roada.  Intr’un
           Acest  fel  de  lucrare  ce  ne  aduce   ţit;  strugurii  adunaţi  în  botă  îi  varsă  hectolitru  de  must,  bagă  una  până  la
      aminte  de  timpurile  când  se  cultiva    în  un  ciubăr  mare,  în  care  îi  zdrobesc  2  vedre  de  apă.  Asta  apoi  e  înşelare
      grâul  asvîrlindu-’l  pe  loc  şi  se  astupa   cu  băţul  (furca)  de  zdrobit,  apoi  doi  înainte  gândită,  pentru  care  pe  produ­
      prin  o  crangă  legată  de  coada  unui    inşi  duc  ciubărul  în  casa  de  presat   cător,  dacă-’l  prind,  îl  ajunge  o  pe­
      cal,  stă  şi  azi  în  a  se  asvîrli  cu   (stors),  unde  punendu-’i  în  saci,  storc   deapsă  tare  aspră,  căci  vinul  înmulţit
      mâna  grâul  după-ce  se* culege  porum­    mustul  din  ei,  ear’  hoaspele  rămase  în   cu  apă  să  poate  cunoaşte  şi  dovedi
      bul,  şi  a-’l  astupa  cu  grapele  cu  dinţi   sac,  le  tescuesc  în  teasc.        în  institutul  de  cercetare  chemică  a
      de  fer.  Pusul  grâului  cu  sapa,  la  câmp    Culegătorii,  culeg  la  un  loc  stru­  vinurilor,  şi  după  articlul  din  lege  23
      unde  se  poate  ara,  prin  porumb,  e     gurii  cei  copţi  frumos  cu  cei  putrezi,   din  1893,  pe  u n   atare  înm ulţitor  a l
      asemenea  un  lucru  slab.                  cu  cei  înfloriţi  şi  eu  ‘cei  necopţi,  toţi   vin ulu i,  î l  pedepsesc  dela  25  jl.  până

           Cu  toate  acestea,  eu  am  cercat  şi  peste  olaltă!  Mai  puţini  însă ca  de  ori­  la  300  fl.  ş i  şi,  cu  închisoare  p â n ă   la
      această  cultură  sălbatecă  şi  o  găsesc...  care,  ajung  în  ciubăr  struguri  bine   2  luni.
      mai  bună  ca  pusul  grâului  prea  târziu  copţi,  sau  boabe  date  spre  sbârcit, căci   înmulţirea  mustului  cu  apă  este,
      prin  Octomvrie—Noemvrie,  când  gerul  pe  acestea  mai  pe  toate  le  mâncă  cu­     cum  vedem,  aspru  oprită,  căci  cel-ce
      găseşte pămentul neaşezat,  lucru ce nu-’i  legătorii,  şi  în  aceasta  e a   şe  căuta  face  acest  lucru,  nu-’.şi  strică  numai  sie
   1   2   3   4   5   6   7