Page 3 - Bunul_Econom_1900_38
P. 3

Nr.  38                                             BUNUL    ECONOM        ■         _______                   .  -   Pag.  3

       însusi  ieşind  în  lume  cu  un  vin  rău,  Miază-zi,  dar’  sunt  totodată  apărate  junsurile  ce  înlesnesc  dobândirea  ofti­
       dar’  de-’I  pune  în  vînzară  strică  şi  bu­  împotrivă  soarelui,  ploaiei şi  vântului.  cei,  anume  ca:
       nul  nume  al  întregei  Comune,  în  ce  se     Aceste  prispe  încăpătoare,  cu  pri­      1.  Locuinţa  noastră  se  fie  sănă­
                                                   velişte  încântătoare,  sunt  locurile  de  în­  toasă,  uscată,  curată,  luminoasă  şi  bine
       ţine  de  vin,  şi  cumpărătorii  dacă  des­
                                                   tâlnire  ale  celor  mai  greu  bolnavi  din­  sorită,  ear’  hrana  îndestulitoare  şi  îm-
       copăr  lucrul,  nu  se  mai  apropie  de                                                puternicitoare;                    <
                                                   tre  atacaţi.  Aci  se  adună,  vorbesc,  glu­
       comuna  în  care  oamenii  bagă  apă        mesc,  cetesc,  ascultă,  stau  la  taifas,  sau   2.  Copilul  din  părinţi  ofticoşi  să
       în  must.                      _            stau  întinşi  a lene  pe  scaune  lungureţe,   nu  fie  alăptat  de  mama  sa,  ci  de  o
                                                   purtând  grija  ca  se  fie  bine  acoperiţi   doică  sănătoasă,  ear’  când  va  fi  nevoe
              Un fe l  măi  Imn  de  cules.        cu  învelitori  de  lâna,  când  vremea  e   de  hrănire  prin  lapte  de  vacă,  acest
            Să  începem  culesul  pe timp  uscat.  rece.                                      lapte  să  fie  luat  dela  o  vacă  sănă­
       Lângă  culegători'  se  punem supraveghe­        Toată  lumea  din  sanator  se  culcă   toasă şi totdeauna bine  fert  înainte de-a
       tori  şi destui oameni cu  botele (putinele)  seara  la  10,  ear’  în  odăile  de  culcare   fi  beut;
       în  spate.  Culegătorii  apucând  cu  mâna  ferestrile  se  lasă  deschise  şi  ziua  şi    3.  Copii slăbănogi şi  înclinaţi spre
       stângă  strugurul,  să-’l  tae  de  pe  viţă  noaptea.  Ferestrile  se  închid  numai  în   atac,  să  fie  totdeauna  bine  hrăniţi,  să
       cu  un  cuţit  bine  ascuţit  sau  şi  mai  timp  de  vent,  viscol  şi  furtună.      fie  feriţi  de  prea  multă  trudă  cu  car­
       bine  cu  foarfecă,  căci  aşa  viţă  nu         Pentru  înveselirea bolnavilor se  dau   tea  şi  cu  şcoala,  se  fie  treptat  întăriţi
       să  scutură  şi  nu  cade  poate  nici  o  în  sanator  felurite  şi  potrivite  sărbări   prin  frecături  uşoare  cu  cârpe  înmuiate
       boabă  pe  pământ.  Strugurii  tăiaţi  îi  şi  petreceri;  pe  lângă  aceasta  bolnavii   în  apă  rece,  să  fie  lăsaţi  cât  de  multă
                                                                                              vreme  a  se  juca  şi  a  alerga  afară  în
       adunăm  în  vasul  de  cules  pe  care-’l  săraci  cari  au  început  a  se  însdrăveni,
                                                                                              aer  curat,  ear’  la  ivirea  celor  mai  mici
       are  fiecare  la  sine,  de  aci  îi turnăm  în  sunt  ţinuţi  a  învăţa  chiar  în  sanator
                                                         j •   i      »   . .
       botă,  omul  cu  bota  îi  duce  în  casa  câte  un  meşteşug  mai  uşor,  cu  care    tuse  să  fie  căutaţi  cu  mult  mai  mare
                                                                                              îngrijire  de  cât  copiii  sdraveni;
       de  stors,  uitând u-se  el  cu  o  cale,  că  mai  târziu  ei  să-’şi  poată  câştiga  mai
       oare  n’au  mai  rămas  struguri  neculeşi  lesnicios  şi  fără  oboseală  multă,  pânea    4.  Tinerii  slăbănogi  şi  -înclinaţi
       pe  viţe  şi  că  boabele  căzute  pe  jos  de  toate  zilele.                         spre  oftică  să  fie  opriţi  de-a  şe  căsă­
       adunatu-le-au  lucrătorii ?  Oamenii  cu         Prin  astfel  de  mijloace  fireşti  se   tori  înainte  de  însdrăvenirea  lor;
       botele  sunt  datori  a-’şi  vărsa  strugurii  vindecă  de-a  binele  cam  10  la  sută     5.  Să  ne  ferim  de-a  fi  în  prea
       din  bote  de-adreptul  în  coşul  zdrobi-  dintre  atacaţii  intraţi  în  sanator,  mai   apropiată  atingere  cu  cel  îmbolnăvit
       toriu  de  struguri  şi  a-’i  măcinâ  acolo  ales  dintre  cei  de  curând  atacaţi,  ear’   de  ofţieă,  de  a-1  săruta,  de  a-1  îmbră­
       bine. Atare zdrobitorul este făcut anume:  vre-o  65  la  sută  dintre  toţi  atacaţii,   ţişa,  de-a  durmi'în  aceeaşi  odaC  cu  el,
       are  un  coş  ca  coşul  morii  şi  din  el  se  după  o  şedere  de  3—4  luni  în  sana­  de-a  ne  folosi. de  tacâmul  seu,  de  ru-
       scurg  întro  măcinătoare  ce-’i  zdrobeşte  tor,  ies  cu  sănătatea  aşa  de  mult  îm­  făria  şi  de  îmbrăcămintea  sa;
       şi  care  să  pune  în  mişcare prin o  roată  bunătăţită,  încât  mai  pot  trăi  şi  munci   6.  Să  înlesnim  după  putinţă,  pe
       întoarsă  cu  mâna.  Din  ea  nu  ese  ne-  alţi  3—4  ani.                            ccl-ce  s’a  atacat,  ca  se  poată  trăi  în
       măcinată  nici  o  boabă  de  strugure  şi       Să  nădăjduim  că  şi  în  ţara  noas­  chipul  arătat  mai  sus  pentru  cei-ce
       totuşi  sămenţele din boabe  nu  se sfarmă,  tră  se  vor  găsi.  -cetăţeni  bogaţi  şi  ma-  trăesc  în  sanatorie;
       E  mai  cuminte  ca  această  măcinătoare  rinimoşi,  cari  împreună  cu  societăţile       7.  Să cerem  statul  doctorului  asu­
       de  struguri,  să  fie  aşezată  lângă  teasc  de  binefacere  şi  cu  ajutorul  ocârmuirii,  pra  fiecărui  om  bănuit  că  ar  fi  atins
       sau  de-asupra  unei  buţi  din faţa teascu­  vor  înfiinţa  mai  curând  sau  mai  târziu,  de  oftică;
       lui,  aşa,  ca  mustul trecut  prin  strugurii  mai  multe  asemenea  case  de  sănătate    8.  In  sfîrşit,  să  nu  mai  scuipăm
       zdrobiţi, căzuţi  în  bute,  să-’l  sloboziră  sau  »sanatori.fe'«  pentru  atacaţi,  mai  pe  jos  şi  să  căutăm  a  desbăra  toată
       prin  un  cep  în  un  vas  curat,  anume  ales  pentru  cei  săraci.                  lumea  de  acest  vătămător  obiceiu,  fie
       scufundat. îţi  pământ  sub  vrana  buţii.       Dar’  până atunci  ce  este de  făcut?  prin  poveţe,  fie  prin  dojenirea  celui-ce
            E  şi, de  prisos  să  mai  spun,  că       Ştim  cu  toţii  că  »paza  bună  în­  nu  ţine  socoteala  de  această  povaţă.
       pentru  a  avea  vin  roşu,  trebue  să  cu­  lătură  primejdia«  şi  într’adevăr,  paza    De  dorit  ar  fi  ca  în odaia  fiecărei
       legem  strugurii  negri-vineţi deosebiţi  de  de  oftică  aduce  şi  va  aduce  mult  tjiai   case  să  fie  scuipători,  ca  fiecare  om
       cei  albi,  şi  să  umblăm  cu  ei  precum  mare  folos  omenirii,  decât cCa mai bună   se  aibe  totdeauna  la  sine  vre-o  ba­
       vom  arăta  mai  jos.                      căutare  şi  îngrijire  a celor  deja  atacaţi.  tistă  şi  ca  toţi se  scuipe  numai în  scui­
            Adesea  se  întâmplă,  că  în  urma        Eată  pentru-ce  este  bine  ca  toată  pători  sau  în  batiste.  Dar’  pentrucă
       timpului  nepriincios,  ploios,  o  parte  a  lumea să ştie, că oftica  n’are  până acum  de-ocamdată  nu  toată  lumea  poate
       strugurilor  rămâne  necopţi,  alţii  sunt  nici  un  leac  hotărît,  că  dimpotrivă,  avea  la  îndemână  scuipători  şi  batiste,
       putrezi  şi  înfloriţi.  In  astfel  de  împre-  aerul  curat,  hrana  îndestulătoare şi  bună,  ar  trebui  ca  aceste  lucruri  să  nu  lip­
       giurări alegerea strugurilor răi de printre  cum şi  repăosul  trupesc  şi  sufletesc,  au  sească  macar  din  locuinţa  celui  bănuit
       cei  întregi,  e  un  lucru de  nespus  folos.  mult  mai  mare  putere  lecuitoare  asu­  sau  celui  atins  de  oftică,  şi,  ca  acesta
                                                  pra  ofticei,  decât  toate  doctoriile  din  să  fie  ţinut  de  familie  a  scuipa  numai
                        (Va  urma).
                                                  lume.                                       în  scuipătoare  cu  capac,  în  batiste  sau
                                                       Nu  sunt  mulţi  ani  de  când  ocâr-  în  cârpe  anumite.
                  H i g i e n a                   muirea  noastră  a  început  să  suprave-,       Ori-ce  vas  de  porţelan,  de  faianţă,
                                                  gheze  mai  de  aproape  fabricile,  locuin­  de  tinichea,  la  nevoe  un  pahar,  în care
               „Nu  scuipaţi  pe  jos“            ţele  si  hrana  muncitorilor ;  dar’ nu  este  s’a  turnat  o  apă  desmolipsitoare  (spre
        sau:  lupta  împotriva  ofticei.          destul  ca  se  aşteptăm  totul  dela  ocâr-  pildă  o  parte  de  accid  fenic  nestins
                                                  muire.                                      sau  de  creolinâ  amestecată  cu  zece
                —  Poveţe  pentru  pdpor.  —           Dimpotrivă;  bogatul şi săracul, oră-  părţi  apă),  poate fi  întrebuinţat ca  scui­
                     (Urmare  şi  fine).          şanul  şi  săteanul,  cărturarul  şi  cel  fără  pătoare,  care  în  fiecare  zi  se  va  curâţi
            Atât  iarna,  cât  şi  vara,  bolnavul  carte,  cu  toţii  împreună  trebue  se  în­  şi  spăla cu  aceeaşi  apă desmolipsitoare;
      (din  sanatoriile  de  cari  am  vorbit),  pe­  ţelegem  eă  a  sosit  vremea  se  ne  dăm  ear’  batistele  şi  cârpele  murdărite  de
      trece  aproape  toată  vremea  în  aer  cu­  cu  toţii  mâna  pentru  a  lucra  împotriva  atacaţi se vor  ferbe bine  în leşie  înainte
      rat;  cei  mai  în  putere  prin  grădină  şi  duşmanului  obştesc,  şi să nisuim  fiecare ,  de-a  fi  din  nou  întrebuinţate.
      pădure,  cei  mai  slabi  pe  prispele  largi  după  puterea  noastră;  prin  sfaturi  şi    Ştim  dinainte  că  prea  puţini  să­
      ale  sanatorului,  ce  sunt  deschise  spre  prin  pilde,  ca  se  înlăturăm  toate  nea­  teni,  poate  numai  cei  mai  deştepţi  vor
   1   2   3   4   5   6   7   8