Page 1 - Bunul_Econom_1900_44
P. 1
Anul I Orăştie, 28 Oct. v. (10 Nov. n.) 1900 Nr. 44
O R G A N U L 11 I N S E R T I U N I :
A B O N A M E N T E : |j
„R euniunii econom ice în O răştie" jj se socotesc dupâ tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) |j
Pentru R o m â n i a 15 franci. h A pare în fiecare Sâm bătă j Abonamentele şi înserţiunile se plătesc înainte.
gătirea de oameni meşteri în industria până la 29 Iunie. La finele anului se
O
■
D e l a R e u n i u n e ceramică, aşa ca într’un viitor apropiat dau, după cerere, atestate anuale, eari
se nu se mai aducă din streinătate după sfîrşirea şcoalei se dau diplome
„Reuniunea economică din O răştie" vase de lut, de majolică, faianţă şi porţe de absolvare.
va împărţi în adunarea sa generaă pen lanuri, ci banii daţi de mulţime pe Şcoala primeşte dela onor. Minis-
tru anul de faţă, Intre membri sei urmă-
toaree prem ii: aceste vase mult căutate, se remâe în teriu rom. al instrucţiunii publice şi
I. mâni româneşti. Prin întemeiarea aces dela judeţul (comitatul) Gorj, 4700 lei
I)oue prem ii de 10 cor. în aur, pentru tei şcoale se creiază noue isvoare de ajutor, de aceea şi întreţinerea elevilor
acei m em bri ai lienniunii, cari vor dovedi bun. venit unei părţi din populaţiunea nu e scumpă.
că an p u s de nou în p rim ă v a ra de fa ţă
cel pu ţin 5 0 de altoi în grădin ile lor. dela ţară şi pentru toţi cari vor se se Deşi şcoala abia întemeiată, e cer
îndrumeze pe calea rodnică a industriei. cetată de 30 elevi, majoritatea din
II.
In această şcoală înveţămentul Gorju, apoi câţi-va din jud. Romanaţi,
Vn prem iu de 1 0 cor. în a u r p en tru
acea şcoală de pom i, respective pentru acel technic şi profesional al artei ceramice Velcea şi Prahova.
tnem bru a l Reuniunii, care va dovedi m ai *
m u lt spor în anul de fa ţă în o asemenea va ţinea locul de frunte; înse, pentru-
şcoală. ea tinerii ce vor urma această şcoală Trimiţendu-ne spre publicare această
i i i . se ajungă muncitori desevîrşiţi şi lumi invitare, dl 1. Moisilu, directorul gim-
I ® Cinci p rem ii de câte 2 0 cor. pentru
naţi, ei vor primi şi o serioasă înveţă- nasiului si al şcoalei, ne scrie si deose-
acei m em bri a i R euniunii, — de aproape
sau de departe — cari vor dovedi că şi-au tură generală, care va avea de scop bit următoarele:
cum perat în an u l acesta câte o viţeluşă de desvoltarea lor în toate privinţele.
p ră silă de soiu curat 1‘insgau sau B em . Ve rog a publica un resumat al aces
Căci nu e destul a forma munci
tui apel şi a îndemna pe tinerii români, cari
tori îndemânatici, stăpâni pe mânuirea au terminat cl. IV. de gimnasiu sau şcoală
Şcoala ceramică din T.-Jiu. materiei si a instrumentelor, ci e de reală, se vină la această şcoală! Ei îşi vor
lipsă a forma din ei oameni înarmaţi face un viitor frumos şi sigur, şi vor putea
la timpul lor si creeze industria aceasta ro
Direcţiunea şcoalei ceramice (adecă pen cu toate luminile ştiinţei.
tru oiăria şi porţelănăria măiastră) din T.-Jiu, De asemeni pentru-ca elevii aces mânească si în Transilvania, şi capitalurile
vor remânea în mâni româ}ieşti.
ne trimite o scrisoare mai lungă, din care tei şcoale, se ajungă muncitori buni şi
dăm următoarele părţi, atrăgând asupra oneşti, va trebui se li-se împlânte adânc întreţinerea aici, casă şi masă, hinar
lor luarea aminte a părinţilor români. Iat-o: costă vre-o 2$ lei (abia vre-o 12 .JL $oJ. Dru
în inimă, prin o puternică cultură mo mul dela Petroşeni la T.-Jiu cu diligenta, e
Tîrgu-Jiu, 19 Oct. v. 1900. rală, simtementul vredniciei si bărbăţiei de f lei. Didactru nu si plăteşte. Cheltueli
personale, al onoarei meşteşugului lor, peste tot puţine.
Domnule Redactor! Vi rog faceţi propagandă printre fiii
al respectului pentru munca cinstită.
In luna Octomvrie a. c., s’a înte de preoţi, înviţători, proprietari mici etc.
Pentru aceea programul de studii
meiat în oraşul Tirgu-Jiului cu auto- Am fi foarte fericiţi dacă ar veni vre-o
al elevilor din şcoala ceramică cuprinde p tineri ardeleni, cât mai curând!
risaţiunea Onor Minister al Instrucţiunii
următoarele obieete de înveţăment:
publice, o şcoală de artă ceramică I . M oisilu.
1. Desemnul şi pictura ceramică.
(adecă de olărie măiastră, porţelănărie,
2. Desemnul technic. 3. Modelarea. Propagandă şi stăruire mai fru
zugrăvitură pe vase, şi sculptură, adecă
4. Lucrarea vaselor în lut, smălţuirea moasă, ca însăşi publicarea acestei calde
cioplitură, scobitură măiastră în lut,
şi arderea lor. 5. Technologia. 6. Mo scrisori a dlui Moisilu, noi cum am pu
gips, etc.)
rală. 7. Istoria artelor, stilurile, istoria tea face ? Părinţii români cari au copii
Şcoala are doue despărţeminte: descoperirilor ştiinţifice în legătură cu trecuţi prin 4 clase gimnasiale sau reale,
una elementară (mai de jos) şi alta ar
aplicaţiunea lor la industrie şi arte, is se nu stee mult pe gând, ci de i-au
tistică (mai înaltă).
toria originei şi desvoltării artelor tech- înscris deja pe clasa a V-a, se-i iee
In cea elementară se primesc şco nice şi industriilor. 8. Noţiuni de mi de-acolo, se-i trimită de grab la Tîrgu-
larii cari au gătat şcoalele primare ru neralogie, geologie, chimie şi fisică. Jiu, unde iată cu câtă căldură ar fi
rale (din sat) precum şi cei-ce vor 9. Limba română. 10. Aritmetica şi primiţi, cu ce dragoste de frate bine
avea numai una sau doue clase gim- contabilitatea. 11. Istoria universală şi voitor, şi se fie siguri părinţii, că la
nasiale, car’ în cea artistică se primesc a Românilor, mithologia şi geografia mult mai strălucită cale de viitor şi-au
cari au gătat trei sau patru clase gim- comercială şi industrială. 12. Higiena. condus pe fiii lor, decât că i-ar lăsa
nasiale cu talent vedit pentru desemn. Cursul fiecărei secţiuni este de se urmeze aci la şcoale unde sunt nu
Scopul acestei şcoale stă în pre j ani şi durează dela 1 Septemvrie mai suferiţi şi ghiontiţi de streini, ear’
