Page 4 - Bunul_Econom_1900_44
P. 4
Pag. 4 BU NUL EC O N O M __ ______________________________Nr. 44
cari au dat binevoitor sprigin ca expo- în primăvară. Apăraţi altoii tineri în contra curate, curcubeta, păharul şi celelalte
siţia să se poată ţinea, şi pentru trimişii iepurilor; spre acest sfirşit împrejmuiţi ce ne trebuesc la îndemână.
trunchiul lor cu mărăcini.
„Reuniunii Economice dela Orăştie'1;
Spoiţi trunchiul lor cu o amestecătură
I. Moţa presintă salutul de soră mai Tragerea fi umplerea vinului.
compusă din zamă de var, balegă de vită şi
tineră a „Reuniunii Economice dela sânge. Curăţiţi pomii de omide, de ouăle şi Timpul tragerii întâi a vinului de
Orăştie", Reuniunii-marrie dela Sibiiu, do păpuşile acestora, cum şi de crengi uscate; pe drojdii, atîrnă dela aceea, că a fost
rind ca aceasta se poată fi cât mai cu ungeţi ranele mai mari cu ciruială din lut culesul timpuriu ori mai târziu, dela
rând la atari întruniri, salutată de tri şi păcură. bogăţia în zăhar a vinului şi dela aceea,
In agri, fhiaţe şi vii. Araţi locurile,
mişii alor zeci de Reuniuni simile mai ti că a fert în rânduială ori nu. Vinurile
ce trebue sămănate în primăvară. Trageţi
nere, precum azi e salutată numai de tri tari se limpezesc mai repede, ‘cele dulci
brezde de scurgere în holde.
mişii uneia, a celei dela Orăştie ; Tit L. Grăpâţi fâtiaţele, trifoiştele şi lucerniş- mai încet, ear’ ca regulă trebue ţinut
Albini presintă mulţumifele primpretoru- tele. Căraţi bărbăteste gunoiu. Săcaţi bălţile aceea: că vinul trebue tras întâia-oară,
lui Mangesius pentru atenţia ce i-s’a dat, de pe fenaţe, fâcend şanţuri de scurgere. îndatâ-ce drojdiile s’au aşezat la fund.
dar care din cause familiare e absent, Scoateţi tutele şi stîrpiţi mărăcinii. Tragerea întâi se face de regulă
Tăiaţi, îngropaţi şi gunoiţi viile. Urmaţi
şi în numele lui aduce toate urările la începutul lui Decemvrie ori pe la
a aduna viţele trebuincioase pentru altoire.
de bine Reun agricole. Primaru opidu- mijlocul lui, mai rar la începutul lui Ia
îndeosebi să facă acest lucru locuitorii comu
lui a toastat (nemţeşte) pentru reuniune. nelor, unde viile au fost pustiite de filoxeră. nuarie.
Sara a fost petrecerea arangeată Butea în care vrem se tragem vi
de corpul înveţătoresc în folosul şcoalei. nul nou, trebue se fie curată, dar sâ
V I I E R I T
nu fie afumată cu pucioasă, ear’ de
cumva a fost afumată şi a stat aşa
îndreptar
A g r ic u l t u r a goală, trebue se o spălăm bine-bine cu
pentru manipularea în chip raţional a
C alen dar. (Noemvrie). mustului şi a vinului. apă rece curată. De aceea nu-i iertat
a afuma butea în care tragem vinul,
Acasă. Răscoliţi cât de adeseori gră
Instrucţiuni date de ministerul reg. u. de agricultură. pentru-că de cumva mustul ce-1 tragem
unţele de grâu, ş. a. puse spre păstrare.
Nu uitaţi a vă îngriji de făină până n’a fert de-ajuns, apoi ferberea lui po
(Urmare).
nu se strică drumurile şi nu îngheaţă rîurile. tolită mai departe, âr fi prin asta îm~
Pe dată ce s’au împuţinat lucră rile Mînduiala în pivniţă. pedecatâ şi desvoltarea vinului opăcitâ,
obositoare din câmp, puteţi restrînge încâtva Pe jos îh pivniţă trebue se pre- în paguba lui.
nutreţul boilor de jug. Vitelor puse la în sărăm în grosime de câteva degete La tragerea vinului, se purcedem
grăşat daţi-le însă cea mai mare îngrijire.
turi (ogrinji) de fân, turnumeată, sau în chipul următor:
Puteţi împuţina cu câte 1—2 litre de
ovăs la zi nutreţul căilor de ham; nu însă riesip. Nesipuf după câţiva ani, văzând Luăm, dela butea din care vrem
şi porţia iepelor de-a făta. Preumblaţi zi de că-’i de lipsă, îl scoatem afară şi pu să tragem, dopul de siguranţă de de-a-
zi armăsarii şi caii de călărit. Ce aţi fi tras nem altul nou. Cine poate, acela să-şi supra, apoi desbatem pe cel de jos şi
din porţia de hrană a vitelor şi cailor, în pardosească cu petri sau cu asfalt sau smulgându-1 repede, punem în locul lui
locuiţi cu ţăsălatul şi periatul zilnic şi în- cepul de lemn ori de aramă. Prin cep
cu beton pivniţa.
deplină măsură, pentru-că curăţenia e nespus slobozim vinul în un vas (d. e. un ciu
de folositoare animalelor şi, de aici încolo, Pe cele două laturi ale pivniţei
aveţi timp mai mult pentru aceasta. se punem sub grinzi, sau petri late sau băr larg şi nu prea înalt) şi din acesta
Impuţinându-se hrana din câmp, daţi cărămizi, ca acelea stând pe uscat, se cu pumpa ori cu un vas de mână, îl
porcilor ce-’i scoateţi încă la păşune, hrană nu putrezească aşa iute. Mai trebuesc turnăm în butea cea neafumată. Bu
mai multă acasă. Lăsaţi la veri scroafele ce grinzile ridicate pe petri şi pentru tea trebue s’o umplem până în gură,
doriţi să fete în Martie. Nutriţi regulat şi fiindcă ferberea potolită poate sâ
aceea, ca punând pe ele buţile, se pu
porcii puşi la îngrăşat. mai dureze, punem de-asupra tot cepul
tem slobozi uşor vinul din ele, având
Grijiţi ca fertul mustului să nu se în de siguranţă (cel găurit) fără a înfăşură
tâmple nici prea repede nici prea încet. In unde aşeza vasul sub cepul lor.
caşul întâiu butea să stropeşte cu apă rece, Trăinicia grinzilor o putem încă pânză în jurul lui, şi-’l batem bine.
în al doilea se îmblojeşte cu o haină de mări cu puţină cheltuială şi aşa, că le Tragerea o facem totdeauna cu
lână. Ţineţi buţile neîncetat pline. Vinurilor le văruim cu var stîns, sau cu carbololeum rată, fără vinul cel tulbure, scursura de
sunt stricăcioase: curechiul, crumpenele, unsoa- (oleu de carbol). Le scutim pin asta pe fund Vinul cel tulbure de pe fund îl
rea, carnea, poamele ş. a., ce s’ar ţinea în
de înflorire şi putrezire. punem în alt butoeş, ca vin de pe fund,
pivniţă. Chiar fumul de tutun nu le face bine.
Buţile în pivniţă trebue sâ fie puse ear’ drojdiile le punem într’un butoeş
In grădină. Tăiaţi curechiul în ajunul
aşa departe de părete, încât noi sâ afumat, până la folosirea lor.
gerului şi-’l puneţi să se svânte mai întâiu; După tragere, vinul nou va fi mai
apoi pune-ţi-’l la murat, şi ţineţi vasul acope putem umbla uşor pe la spatele lor.
rit cu o pânzăiură. Nu întârziaţi a scoate Celelalte vase şi unelte, să-’şi aibă toate tulbure decum era în bute nainte de
legumile şi-a le aşeza spre păstrare; ear’ locul lor regulat, (teasc, boturi, etc.) pe tragere. Asta vine de acolo, că anumite
locul îl săpaţi cât de afund, şi îl lăsaţi bruşos. care se le putem ţinea uscate şi în materii cari nu se desfăcuserâ în el în
Sămănaţi cât mai neîntârziat sîmburi bunăstare. bute, acum trecând odată prin aer,
de poame. Răsădiţi pădureţi şi altoi. Săpaţi
La intrare în pivniţă se fie 2—-3 în atingere cu aerul s’au preschimbat
în jurul, pomilor mari şi gunoiţi cu gunoiu
putred, cu compost, cu urină apătoasă sau poliţe pe care se aşezăm cepurile, do şi să aleg din vin. Tocmai pentru aceea,
cenuşe. Gunoiul proaspet nu prieşte pomilor. purile, afumătoarele, turtele de pucioasă, vinul nou trebue de atâtea-ori tras, în
Săpaţi gropi pentru pomii ce voiţi a răsădi ţevile de tras, ciocanul, teşnicul, sticle anul dintâi de 3—4 ori, până când
