Page 3 - Bunul_Econom_1900_44
P. 3

Nn.  44                                 _______    BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3


      la  soiul  curat  Pinzgau  sunt  şi  ele  gal-   S’au  luat  astfel  odată  în  vedere şi  mai  multe  nutreţe  artificiale:  trifoiu,
      bine, deschise; cumpărătorii acuraţi spală   preţuire  vacile  de  prăsi lă,  apoi  tău-   luţcrnă,  —  şi  mulţumeşte  tuturor  pen­
     unghiile  ca  se  vadă  de-’s  deschise  ori   rencii  şi  juninciîe,  după  ei  viţeii,  şi   tru  participare.  „Cei-ce  nu  veţi  căpăta
                                                                                             bani,  vă  veţi  duce  îmbogăţiţi  în  păţite
      negre!  -—  Acestea  ca  însuşiri  ce  se   în  urmă  oile.  Au  fost  expuşi  şi  boi   si  auzite,  în  cunoştinţe  bune!
      caută  deosebit  la  soiul  Pinzgau,  ear’   şi  junei,  dar’  aceştia  nefiind  luaţi  în   (Trăiască!  strigă  adunarea.)
     însuşiri  ce  se  caută  atât  la  Pinzgau   combinaţie  pentru  premiare,  au  fost         S’a  trecut  la  împărţirea  premiilor.
      cât  şi  la  ori-ce  alt  soiu  de  vite(  sunt   numai  priviţi  de  juriu,  fără a-’i. însămna   Iată  lista  lor:
      următoarele:  şoldurile  se  fie largi (late),   si  clasifica.                             Pentru  vaci  de  prâsilâ  premiul în­
                                                  j
      şi  puţin  înclinate,  dacă  e  să  fie  vită    Lucrul  acesta,  privirea şi preţuirea,   tâi  l’a  căpătat  dl  Cabdebo,  proprietar
      bună,  însuşire  ce  să  caută  la  tot  soiul   spuse  aci  în  câteva  cuvinte,  a  durat  la   în  Mercurea,  cu  o  prea  frumoasă  vacă
      de  vite,  căci  pe  şolduri  strimte  încape   cele  170-80 vite (afară dă  boi), mai  mult   Pinzgau,  adusă  aci  cu  toată  familia  ei:
      carne  puţină,  vacile  cu  şolduri  strâmte   de  3  ore  depline.                    2  junince,  una  de  21/s  ani,  una de  iy 2.
      au  naşteri  grele,  taurii  cu  şolduri                       M otărîrea  prem iilor.  ani  şi  o  viţea  de  y2  an,  frumoase, cu­
      strimte  prăsesc  feţi  asemenea;  picoarele                                           rate,  grase.  Dar’  dl  Cabdebo neprimind
                                                      Juriul  apoi  s’a  retras  în  localul  premiul,  s’a  dat  mai  departe,  şi  aşa
      dinainte  să  fie  cât  să  poate  departe
                                                 băncii  române  „Casa  de  păstrare  în     au  căpătat  pentru  vaci,  premii  de  câte
      unele  de  altele,  căci  asta  e  semn  de                                            io  Coroane:  Al.  Toma  şi  Nic.  Dobrotă
                                                 Mereurea“  şi  după  o desbatere de vre-o
      piept  larg,  puternic,  ear’  unde  e  piept                                          (din  Poiana)  şi  George  Muntean  din
                                                  >/2  oră,  în  care,  la  propuneri  deosebite
      voinic,  acolo,  ca  şi  la  om,  tot  animalul                                        Mercurea;  —-  premii de câte 6  coroane:
                                                 şi  cu  votare,  s’a stabilit  împărţirea pre­
      e  voinic,  puternic; capul  să fie mic,  iacă                                         Iacob  Beu  (Apold.-rom.)  Ioan  Nicoară
                                                 miilor  precum  se  va  vedea  mai  jos.    (Mercurea),  I.  Tănase  (Apold.-rom.);  —
      de  ce:  din  taur  cu  cap  mare  sau vacă
                                                                                             premii  de  câte  5  coroane-.  I.  Fleacă,
      cu  cap  mare,  sau amendoi cu cap mare,                          JPremiarea  însăşi.  Spiridon  Fleşeri  şi  D.  Oltean  (toţi  din
      se  va  naşte  viţel  cu  cap  mare,  şi  făta­  Stabilită  fiind  în  acest  chip  de  Mercurea);     de  câte  3  coroane:  V.
      tul  va  fi  foarte  greu,  primejdios  chiar   cătră  juriu  lista  celor-ce  să  capete   Necşa  (Apold.-rom.),  Ar.  Bogdan  (Do-
     pentru  vacă,  dar’  şi  boii  de  tras,  cari   premii,  juriul  în  frunte  cu  preşedintele   bârca),  M.  Troancă  (Ludoş);
      au  cap  mare,  greu,  sunt  mai  grei  la   Reuniunii, cu  secretarul  şi  membrii  din    Pentru  tâureni şi junince-.  cu câte
      mişcare,  decât  cei  cu  cap  mic,  uşor.   comitet,  au  eşit  în  curtea  casei,  şi  a-   10  coroane:  P.  Maniţ  (Dobârca)  şi  D.
      La  tauri  îndeosebi  (dar’  şi  la  alte  vite)   dunând  aci  pe  exponenţi  în  jurul  lor,   Iridon  (Apold  săs.);  cu  câte  3  coroane
                                                                                             P.  Câmpean  şi  G.  Fara  (Mercurea);
      spinarea  să  meargă  cam  oablă,  numai   dl D.  Comşa,  a introdus  împărţirea  pre­  cu  câte  2  coroane: I. Beu (Ludoş),  Ana
      puţin" încovoiată,  ear’  de-a  fi  dela  spe-   miilor  cam  cu  următoarele  cuvinte.  Ţăran  (Apoldul  rom).
      tîile  dinainte  dintr’una  căzută  în  jos,
                                                      Comuna  Mercurea  a  întrunit  azi          Pentru  viţei  şi  viţele -,  cu  câte  6
     formând  aci  un  fel  de  şea,  taurul  nu e   un  frumos  număr  de  economi;  bătrâni  coroane-.Maria Beu şi I.  Muntean  (Apol­
      bun,  căci  şi  boii  prăsiţi  prin  el  vor  fi  şi  tineri,  din loc şi  din comunele  vecine.  dul  rom,);  cu  câte  4.  cor.:  G. Muntean,
      aşa,  nişte nevoeşi, fără  putere în spinare.  A  fost  o  luptă  de  întrecere,  în  care  N.  Presecan  (Mercurea); cu câte 3  cor. :
                                                 s’a  resboit  munca  şi  dibăcia economică.  I.  Helju  (Mercurea),  Ioan  Fleşeriu  (A.p.
           Toate  acestea  dl  profesor  Comşa   Biruitorii  din  întrecerea  de  azi  vor  fi  r.) ;  cu  2  cor.:  Ilie  Bunea  (Mercurea).
     le  arăta  şi  cerceta  la  tăurenciul în jurul  în  curend  sărbătoriţi  şi  cinstiţi  aici  în
                                                                                                  Pentru  oi  şi  berbeci  şi  noatini:
      căruia  eram  adunaţi,  arătând  întrucât  faţa  tuturor,  dându-li-se  premii.  Cei  în­  cu  câte  10  coroane:  D.  Ivan  (Ap.  săs.),
     întruneşte  el  fiecare  semn  din cele pre­  vinşi  vor  eşi  altă-dată  şi  ei  biruitori,  şi   Ios.  Suciu  (Apold  r.);  cu  câte  6  cor.:
                                                 cu  toţii  vom da înainte! Şi mai avem fo­
     scrise,  ori  nu.  La  urmă  a  întrebat  de                                           M.  Popa  (Ap.  r.),  I.  Dobra  şi  I.  Voicu
                                                 losul,  că  aici  ne-am  putut  schimba    (Rod);  cu  câte  5  cor.:  I.  Fleşer,  D.  Ol­
     familia  diva.  care  se  trage  tăurenciul,
                                                 unii  cu  alţii  poveţe,  de  cari  ţinăndu-ne   tean,  Moise  Bârsan,  N.  Stăneasă  şi  N.
     ca  să  afle  că  mama  lui  oare  a  fost  de   în  gospodăria  vitelor  noastre, să sporim   Boz dog  (Ap.  r.);  cu  câte 3  cori:  Iacob
     soiu  curat  şi  ţinută  la  taur  de  soiu  cu­  cu  toţii  în  avere.   Scot  îndeosebi  la   Beu,  N.  Oprea  (Ap.  r.),  M.  Fleşer
     rat  ori  nu?  Căci  nu-’i  tot  atât  că  vaca  iveală,  că  D-voastre  aţi  fost  dedaţi  din   (Mercurea).  Adecă:  toţi  câţi  au  ex­
      a fost  ţinută la  cutare  taur privat  poate   moşi-strămoşi  a  ţinea  vite  multe,  dar’   pus  oi,  au fost  premiaţi.
                                                 mai  de-aşa,  azi  aţi  văzut  însă vite,  cari
     corcit;  ori  la  unul  d.  e.  comunal, oficios                                            Preşedintele  a  încheiat  apoi  cu
                                                 prin  trecerea  ce  o  au  laţă  de  vitele
     dovedit  ca  soiu  curat.
                                                 noastre  de  soiu  slab, vă grăesc respicat,   câteva  cuvinte  exposiţia,  ear’  dl  proto­
                                                 că  trebue  să  ne  silim să mai  schimbăm  pop  I.  Droc,  a  mulţumit  comitetului
                      Cercetarea  m a i  departe.
                                                 lucrurile:  vita  de  soiu,  mâncă  numai  Reuniunii  pentru-că  a  făcut  Mercurei
           Cu  acest  mănunchiu  de cunoştinţe,  cât  o  altă  vită,  dar’ preţ  are  cât  2—3.   bucuria,  a  putea  saluta  această  Reu­
     sau  „receptert  pentru  preţuirea  vitelor,  In  vreme-ce  ale  noastre  abia  la  3—4   niune  azi  cu  exposiţia  sa  aici!
     am  plecat  juriul,  însoţit  de  mulţi  eco­  ani  le  poţi  vinde  cu  60—70  fl.,  cele
                                                 de  soiu  le  vinzi  cu  atâta  ca  viţei  sub                            Prăneul.
     nomi, să privim şi judecăm vitele mai de­
                                                 un  an!  Iar’  când  sunt  mari, iei  200  fl.,
     parte.  La  fiecare  vită  ne  opriam,  vita                                                Erau  acuşi  4  ore  d.  a.  Am  mers
                                                 ba  şi  230,  240,  260  fl.  pe  una!  Aici
     avea  la  cap  o  tăbliţă  cu  numărul  seu   în  Mercurea  este  o  vacă  Pinzgau  pe   deci  să  prânzim,  la  hotel,  unde  să
     şi  numele  proprietarului  şi  numărul  care  stăpânul  ei  capătă  350  fl!  Unde  gătise  o  masă  comună.  Aci  s’au  ţinut
     grupei,  aci  se  striga  tuturor  numărul  aţi  pomenit  pe-o  vacă  de-a  noastre  şi  vorbiri:  dl  preş.  Comşa  a  toastat
     vitei,  numele  proprietarului  şi  etatea   albe  aşa  preţ?  Omenii  noştri  zic:  nu   pentru  exponenţi  şi  fruntaşii Mercureni;
                                                 iau  că-’s  „prea  scumpe“.  Eu  le  zic:
     vitei,  apoi  că  e  de  soiu  sau  corcitură,                                         protop.  Droc  pentru  Reuniunea  rom.
                                                 tocmai  pentru  aceea  să  le  luaţi,  că-’s
     şi  fiecare  jur  îşi  însemna  în  coala  sa                                          agricolă  dela  Sibiiu  şi  conducătorii  săi
                                                 scumpe!  căci  şi  folos aduc  cu  atât  mai
     şi  dădea  vitei  o  notă,  un  calcul,  că  o   bogat!  îndeamnă la  cultivarea bucatelor   presenţi;  Dr.  D.  P.  Barcian  pentru
     crede  vrednică  de  premiat  ori  nu.      în  măsură  mai  restrînsă  şi  în  schimb  representanţiî  organelor  administrative
   1   2   3   4   5   6   7   8