Page 5 - Bunul_Econom_1900_44
P. 5

Nr.  44                                            BUNUL     ECONOM                                                  Pag.  5


        prin  venire  în  atingere  eu  aerul,  nu  se  şi-au  arătat  aici  destoinicia,  mulgând  fel  de  şcoală  cu  limba  de  propunere
       mai  tulbură.                               vaci  şi  spunând  totodată  regulele  de  română!  Să  nădăjduim  că  ne  va fi  dat
             A  doua-oarâ  sâ  trage  vinul,  când   căpetenie  ce  trebuesc  ţinute  la  muls.  să  le  avem!  Până  atunci  însă  îndem­
       materiile  cari  îl  tulburau  după  întâia      A  urmat  înhamarea  şi  prinderea  năm  pe  plugarii  noştri  să-şi  trimită  fiii
                                                   la  maşini  a  cailor  şi  vitelor;  (bine  se  şi  în  şcoalele  cu  altă  limbă.  De  mai
        tragere,  s’âu  aşezat  pe  fund.  Şi această
                                                   se  noteze,  că  şi vitele au  fost înhămate,  mare  însemnătate  la  aceste  şcoale  sunt
        a  doua  tragere  trebue  făcută  aşa,  ca
                                                   şi  nu  prinse  în  jug, ceea-ce  să  face  cu  deprinderile  practice,  cari  se pot  învăţa
        vinul  se  vină  în  atingere  cu  aerul.  Tre­  mult  folos  în  alte ţări), apoi am  mers în  aproape  şi  numai  din  vedere.
        bue  umplut  tot  până  sus,  şi  după-ee  grădina  şcoalei,  unde  la  dreapta  să        Cei  din  comitatul  Sibii ului  să  se
        nu  mai  ferbe,  batem  bine  din  sus  un  află  straturi  de  încercare  cu  deosebite  adreseze  pentru  informaţiuni  dlui  di­
                                                   feluri  de  trifoiu,  de  lucernă,  ierburi,  rector  luliu  Schuster.  (Tîrgul  fânu­
       dop  lung,  al  cărui’ vârf  se  între  bine
                                                   meiu,  etc.,  apoi  loc  pentru  încercarea  lui  nr.  10.)
        in  vin.                      (Va  Urma),
                                                   maşinelor  economice  şi  la      stânga                            R omul  S imu
                                                   morminte  în  cari  să  află  napi  aşezaţi
                                                   la  iernat,  şi  mai  departe  o  tablă  mare
                     S t u p ă r i t
                                                   cu  vr’o  22.000  altpi  frumoşi,  de  doi
                                                   ani  în  primăvară.                             Ş t ir i  d e   t o t   f e l u l
         C alen dar.   (Neemvrie)'
                                                        Dintre  lucrări  săvîrşite cu  maşinile
             Gătiţi  stupii  pentru  iernat.  Lipiţi  pe  şi  uneltele  agricole  amintesc :  aratul cu   Conferenţa  învSţătorească  dela  Deva,  ţi­
       dinafară  coşniţele  de  nuiele şi  le  îrnblojiţi  cu  plugul  „Sack“,  şi  anume:  cu  plugul  nută  Sâmbăta  şi  Dumineca  trecută  sub  pre-
       ţoale,  saci  şi  alte  haineturi,  de  cari  v’aţi  singur,  apoi  cu  tăietorul  dinainte,  şi  şedmţa  dlui  Dr.  Pavel  Oprişa,  prof.  gimn.
       putea  lipsi,  sau  cel  puţin  cu  sucituri  de  rînd  pe  rînd  cu plugul  pe două brezde,  ca  comisar  consistorial,  şi  la  care  au  partici­
       ^paie,  drept  scut  contra  gerului;  îndeosebi  cu  plugul  pentru  afunzime,  cu  unelte   pat  în  ziua  întâi  P.  O.  Dni  proţopresbiteri
       bine  să  lipiţi  coşniţa  în.  locul  unde  ea  să  pentru  curăţit,  cu uneltele  de grămădit,  A.  Păcurariu  (Iha),  G.  Romanul  (Deva),  V.
       atinge  cu  poliţa.                         cu  extirpătorul,  cu  maşinele  de  scos   Dornşa  (Orăştie)  şi  paroehul  I.  Moţa  dela
             Preseraţi  cenuşe  în  jurul  lor.    cartofii,  etc.,  etc.  După  aceea s’a  trecut   Orăştie,—   a  fost  conferenţă  dela  care  nu-
             Umpleţi  despărţământul  de  miere,  ear’  la  sămănatul  cu  maşina  şi  cu  mâna,   măroşii  învăţători  întruniţi,  s’au  depărtat  îm­
       locul  gol  de  după  fereastră  al  coşniţelor  dând  tinerii  probe  despre  frumoasele   bogăţiţi  cu  frumoase  cunoştinţe.  S’a • ţinut
       mobile,  cu  paie  bine  Uscate,  sau  cu  fâşii  ce  lor  cunoştinţe  şi  îndemânări,  căci  la  câte-o  prelegere,  a  urmat  apoi critica  ei.  Era
       rămân  din  oblitul  scândurilor,  şi  strîmtaţi  şi  tot  pasul  s’a spţis  ce, cum  şi  pentru-ce   o  critică  Serioasă,  fiecare  critic  scoţând  ceva
       la  acestea  urdinişul.                     să  face  aşa  şi  nu  altcum,  şi  îndată  se  nou  la  iveală,  ce  ar  fi  trebuit  ţinut  încă  în
            Fiind  încă  zile  frumoase  în  această   urma  la  înciocolarea  maşinilor  şi  la  vedere  de  prelegitor.  îndeosebi  frumoase
       lună,  nu  împedecaţi  albinele  dela  sburat.   lucrarea  cu  ele.  îndeosebi  s’a  scos  la  momente  au  accentuat  dnii  Dr.  P.  Oprişa,
       •Grijiţi  însă  de  pe  acum  ca  şoarecii,  mâţele  iveală  însămnătatea  maşinilor  de  să-  înv.  I.  Fleşeriu  (Romos),  G.  Baicu  (Orăştie)
       •etc.  să  nu  le  neliniştească,  şi  cu  deosebire  mănat,  cu  cari  se  samănă,  şi  mai bine,  şi  alţii.  Conduse  serios  şi  de  oameni  de  spe­
       când  pe  afară  e  vânt  şi  frig.         şi  mai  cu  spor,  totodată cruţându-se  şi  cialitate  în  ale  şcoalei,  cum  a  fost  şi  cea
            Nu  iernaţi  stupii  in  pivniţe,  în  cămări  până  la  jumătate din  măsura  obicinuită   dela  Deva,  conferenţele  învăţătoreşti  se  do­
       şi  în  poduri,  unde  ele  ar  fi adesea neliniştite.  de  sămânţă.  Foarte  spornică  şi  bună   vedesc  ca  nişte  întruniri  nediscutabil  folosi­
                                                   s’a  dovedit  a  fi  maşina de  scos  cartofii.   toare  pentru  învăţământul  şcolar.
                                                   S’a  plantat  apoi  un  pom  după  toate
                                                   regulele  pomologice;  s’a  arătat  cum         Inimi  îndurate.  In  săptămâna  trecută  a
       Şcoala agronomică a comitatului Sibiiu.     trebue  tractaţi  napii  de  nutreţ  înainte   murit  la  Selişte  ţeranul  Corii an  Schi  tea,

                 —  Scrisoare  economică  —        de-a  să  pune  la  iernat  şi  cei  de  zăhar  care  toată  averea  sa  de  vre-o  10.000  Cor.
                            Sibiiu,  Nov.  1900.   înainte  de  a-i  duce  la  fabrică.       şi  unele  moşii,  le-a  dăruit  şcoalei  gr.-or.  ro­
                                                        Afară *de  cele  înşirate  s’au  mai   mâne  dip  Sălişte.  I  s’a  făcut  o înmormântare
            Examenul’  practic  de  încheiere s’a  făcut  şi  alte  lucrări  folositoare,  prin   frumoasă.
       ţinut,  precum  s’a  vestit  şi  în  „Bunul  cari  s’a  dovedit  de  câtă  însemnătate      Dă,  Doamne,  bietului  nostru  neam
       Econom",  la  29  Octomvrie  n.  a.  c.,  sunt  astfel  de  scoale  pentru  îndruma­   multe  inimi  îndurate,  şi  a  căror  bună  por­
       după-ce  examenul  teoretic  a  avut  loc   rea  ţăranului  agricultor  pe  căi  aevea   nire  îndreptează-o  mai  ales  spre bietele noas­
       în  primăvara  trecută.  Din  partea  comi­ bune  şi  singure  vrednice  de  urmat  în   tre  şcoale  confesionale,  cari  au  atât  de  mare
       tatului  a  fost  de  faţă  o  comisie  de  3.  timpul  de  faţă.                      lipsă!
       A  examinat  directorul  şcoalei,  dl  luliu     Cu  bucurie  putem  spune,  că  în
       Schuster,  ear’  pentru  a  se  încredinţa  urma  stăruinţelor  neîntrerupte,  în  anul     Al  21 lea  ajutor  la  dat  „Reuniunea  ro­
       despre  destoinicia  învăţăceilor,  au pus  şcolar  ce  s’a  încheiat,  a  fost  la  această   mână  de  înmormântare  din  Orăştie“‘  familiei
       întrebări  şi  membrii comisiei, de aseme­  şcoală  şi  un  elev  român:  George  Popa  membrului  seu  Crăciun  Borza,  reposat  în  29
       nea  şi  dl  D.    Comşa,  preşedintele  din  Pianul-de-jos.  Sigur  vor  avea  bu­    Oct.  Rămăşiţa  răposatului  a  Căpătat  99  Co­
       „Reuniuni  române  agricole  din  comita­  curie  şi  părinţii  ţinărului,  şi  comuna  sa,   roane  50  fii.
       tul  Sibiiului“.  Comisia  cu  cei  7  elevi,  dar’  îndeosebi  însuşi  elevul  din  vorbă,
       fii  de  ţărani  plugari,  au  mers  în  un  căruia  i-s’a  dat  putinţa  de  a  purta  o   Pomi  pe  lângă  drumuri.  In  multe  ţeri,
       despărţământ  ai  staulului,  unde  să  a-  economie  raţională.                       şi  mai  nou  şi  în  ţara  noastră,  guvernele  au
       dlau  maşinele:  cea  de  tăiat  napi  şi        Cursul  la  această  şcoală  e  de  un   luat  măsuri,  ca  pe  lângă  drumuri  să se plan­
       cea  de  tăiat  paie,  tulei  de  cucuruz  an.  Se  primesc  tineri  cari  au  împlinit  teze  fel  şi  fel  de  arbori,  pentru-că  să  fie
       şi  fân.  După  câteva  desluşiri  date  de   17  ani.  Cheltueli  nu  se  cer,  învăţătura  călătorilor  calea  mai  plăcută,  în  arşisa  soare­
       elevi,  cu  privire  la  marea  însemnătate  şcolară  se  fac  în  limba  nemţască,  dar’   lui  de  vară  să  mai  afle  pas  de  pas  umbră*
       a  acestor  maşini,  s’au  tăiat  napi,  tulei  precum  am  observat,  s’au  dat  desluşiri   şi  şi  pentru-ca  prin  rădăcinile  lor,  să  ţină
       de  cucuruz,  etc.  şi  s’au  pregătit  în  faţa  şi  în  limba  română,  chiar  şi  la  exa­  contra  ruperilor  în  vremuri  ploioase,  unde
       tuturor  nutreţe  mestecate.  De  aici  s’a  men  tinărul,  de  care  am  amintit,  a fost  drumurile  ar  murge  curmeziş  pe  coaste.  In
       trecut  în  deosebitele  despărţăminte  ale  examinat  în  limba  română.              multe  ţeri  pe  lângă  drumuri  s’au  aşezat  şi
      staulului,  pline  cu  vaci  şi  viţei,  tot     Cât  de  bine  ne-ar  prinde  şi  nouă,   vezi  azi  şiruri  de  arbori  fără  folos:  castani
      soiuri  alese  şi  bine  îngrijite.  Tinerii  Românilor,  barem  icî-colea  câte  o  ast­  selbatici,  tei,  acaţi,  etc.
   1   2   3   4   5   6   7   8