Page 1 - Bunul_Econom_1900_51
P. 1
Anul I Orăştie, 16/29 Decemvrie 1900 Nr. 51
O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
A B O N A M E N T E :
,Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifa, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.)
Pentru R o m â n i a 1B franci. A pa re în fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
ţerile şi mările, ear’ azi toate se silesc Iată cum judecă la puternica na
Vocea unui Englez. să-’i întreacă chiar în neguţătorit. ţiune engleză, oamenii despre purtarea
Ear’ mai nou acelaşi lord, care negoţului! El e temelia împărăţiei lor,
In încordările ce le punem si noi pzi e rector (capul) universităţii din de el nu să desface Englezul cuminte
Românii, de a înmulţi bogăţia singura Glasgow, ţinând vorbirea de deschi nici când ţara îl cheamă la înalta dom
ticilor, care laolaltă formează bogăţia dere a cursurilor universitare, a zis în nie ministerială!
naţională, — se strigă şi se stărue me tre altele: Ear’ un ziar scoţând la iveală în
reu de cătră binevoitorii poporului, ca
»Chiar şi î n v ă ţ ă m â n t u l în toate tre altele străduinţele Germaniei de a
se îmbrăţişem şi noi mai cu dinadinsul
şcoalele engleze trebue să-’l întocmim deschide vechile căi ale comerciului
c o ni e re i u 1 (negoţul), fiind acesta unul
asa. ca el să a i b ă m e r e u si ine- spre Răsărit peste Constantinopol (des
din cele mai rodnice isvoare de bogăţie. pre care am vorbit în.tr’un nr. trecut
reu în v e d e r e s c o p u r i l e c o m e r
Dar’ cuvântul acesta, atât al ce- al foii), zice că însuşi Wilhelm, puter
c i a l e al e n a ţ i u n i i ! La academie
lor-ce îl scriu, cât şi al celor-ce îl pro- nicul împărat german, să face agentul
(cea mai înaltă şcoală a ştiinţelor), tre
poveduesc cu graiul viu, prinde la noi
bue se alăturăm şi î n a l t ă ş c o a l ă comercial al ţerii sale, căci călătoria
atât de încet, încât abia poate fi vorbă
c o m e r c i a l ă , căci şi azi comercial lui mai an peste Constantinopol în Ră
că se vede ceva serios pe terenul acesta. sărit, acel scop l’a avut în prima linie,
este şi tot mai vertos com ercial va f i
Se pare că la noi e moştenit din să a r a t e şi se d e s c h i d ă n o u e
Jundam entul tare al împărăţiei engleze /'*
taţi în. fii credinţa, că negoţul e un lu- j d r u m u r i n e g o ţ u l u i E u r o p e i şi
Cu un cuvânt, învăţatul englez»
cru netrebnic, bun de »sfirnarii« greci | îndeosebi împărăţiei sale.
bărbat de stat, vrea se facă, cum am
şi jidani, dar’ nu de alt neam mai din Da, atâta însemnătate să dă ne
zice, din to t E n g l e z u l un ne
neamuri... Intr’adever, dacă spui la noi
g u ţ ă t o r ! * goţului de popoare înaintate şi de oa
cutărui ţăran, al cărui băiat a făcut meni cu vederi adevărat sănătoase.
2— 3 clase, să-’şi dee copilul la prăvă O altă pildă tot din Anglia. In
lie, te priveşte cu un zimbet plin de ministeriul englez şede şi lordul Hard- Dorim din inimă, ca aceste ve
deri se înlocuiască cât mai repede şi
neîncredere, ca şi cum i-ai fi un rău wich, ea ministru, şi Hardwich e şi la poporul' nostru pe cele vechi şi rele
voitor, că de i-ai fi binevoitor i-ai zice soţ de afaceri în o î n t r e p r i n d e r e
să-l facă »domn«, d. e. macar învăţă n e g u ţ ă t o r e a s c ă mai mare. Fiind ce le are despre negoţ şi se vedem
tor ori preot. Şi e foarte cu greş cre acum ministru, el a fost atacat în pli cât mai mulţi fii eminenţi ai neamului
dinţa asta a noastră asupra domniei nul parlamentului (dietei) de un însem nostru îmbrăţişând negoţul, care în mâni
bune, e o putere şi o domnie mai
învăţătorului şi preotului şi a altor nat om politic, că de ce mai stă şi în mare ca ori-ce altfel de domnii.
»domni«, faţă de domnia unui neguţă tovărăşia neguţătorească din vorbă, că
tor. Cât de mult e greşită, lăsăm să asta nu se va potrivi acum cu înalta I o an M o ţ a
iasă Ia iveală din cuvintele pe care lui slujbă.
le-a rostit de curând fiiul unui.-popor» Şi ştiţi ce a răspuns ministrul ?
care poate fi azi socotit ca relativ cel S’a lăpădat doar’ de tovărăşia de câş A g r i c u l t u r a
mai puternic, cel mai avântat popor al tig în care a stat până a fi ajuns aci ?
lumii, poporul englez. Englezii nu stau Nici vorbă! Dimpotrivă a zis: «Nici 0 mare scădere în purtarea plugăriei noastre.
în fruntea popoarelor lumii numai prin gând nu am a mă retrage de acolo! Am cetit acum de curând o dare
întinderea peste mări şi teri a împără In vremea cât sunt ministru, nu mă de samă despre minunata exposiţie
ţiei lor, ci şi în privinţa bogăţiei, şi voiu mesteca în trebile întreprinderii, dela Paris. In ea am dat şi de o a-
prin bogăţie, în stăpânire peste toţi voiu sta departe de ea, ca se nu să semănare între modul cum se face
şi toate. creadă că-’i dau sprigin neiertat, dar’ plugăria în ţerile mai înaintate din a-
Şi prin ce s’a ridicat naţiunea en s’o părăsesc nu. înainte cu zece ani, pus şi între modul cum aceea se face
gleză la uriaşa ei putere de azi? Mai zice ministrul, nu aveam „nici un şiling în ţările din răsărit, de cari se ţine şi
ales şi mai ales prin negoţ! Căci ei, (un ban), prin aceea că am Intrat în ţara noastră. Intre altele se arată în
după zisa lordului R o s e b e r y , tost mi tovărăşia neguţătorească din vorbă, am mod, ce nu lasă nici urmă de îndoială,
nistru de externe englez, să dădeau ajuns la un f r u mo s c â ş t i g c i n s t i t ; că în ţările apusului din numai 13
cu negoţul pe vremuri când naţiunile şi ar fi nemernicie dela mine, să întorc kilogrami sămânţă de grâu sau săcară
cele mai multe din Europa de azi, rî- acum acelei întreprinderi spatele, pen se recoltează (se scoate) 100 kilogrami;
deau de ei cu ce »fleacuri« cutreeră tru câţiva ani de ministru.« ceea-ce mai tot atâta însemnează, că.
