Page 5 - Bunul_Econom_1900_51
P. 5
Nr. 51 __________________ B UNU L E C O N O M _____________ ' ______________________ Pag. 5
sări în ajutorul părinţilor şi şcolarilor Dat în Brad, la 30 Septemvrie 1900. cât de mult Burii s’au dedat cu râsbo-
lipsiţi de mijloacele materiale, dar’ cu V. Boneu m. p., Nerva Oncu, jur. a III., iul, încât îl iau acuşi glumă, se poves
sentiment şi dornici de cultură româ Ioan Dăniian,^ jur., Atanasie Popoviciu, teşte mai nou următoarea istorie. Un
nească, se fie mai uşoară, ne obligăm oficial de banca, Nic. Pisău, ped., Victor oficer englez o scrie unui pretin al sâu
prin jurământ de-a susţinea şi lărgi Faur, ped., Al. Gligor, ped., losif Ţitu, la Londra
această instituţiune şi-a pune totodată teol. abs. şi înv., George Ometă, comerc., Avantgarda noastră, scrie oficerul,
basă unui internat pentru studenţii se- Sabin Bogdan, înv., George Jula, înveţ., a fost prinsă la Lindley. Trei soldaţi
raci în modul următor: Avram Giurgiu, teol., Nicol. Thiu, teol., fuserâ duşi înaintea generalului De-Wett,
George Almăşan, teol., Petru Rus, ped.,
a) ne vom constitui în Reuniune care după ce-i privi de sus până jos,
Petru Câmpean, ped., Ioan Jula,. ped.,
cu statute, («Reuniunea tinerimii pentru le zise: »Ve dau drumul cu o singură
masa studenţilor seraci dela gimnasiul Adam lezan, ped., Nic. Faur, ped, Filip condiţie înse, anume: se-mi tăgăduiţi
român gr.-or. din Brad») şi fiecare în Şuiaga, ped, Avram Năpan, ped., Ilie pe cuvântul de onoare, că veţi duce o
Mateeş, ped., S. Glava, pedag., Gregoriu
cercul seu de activitate, toţi din toate scrisoare generalului vostru Rundle«.
Nicola, teol., Ioan Ardeii, ped, N. Tom-a,
părţile, vom lucra cu inimă şi interes, ca Prisonerii, se înţelege, făgăduiră cu mare
ped., Petru Circo, teol. abs. şi înv., Ioan bucurie. După ce Burii îi omeniseră bine,
să acuirâm pentru această Răuniune cât
de mulţi membri, Cu o cotisaţiune anuală Şipoş, teol. abs. şi înveţ, Pavel Lazar, cu mâncare şi beutură, ei au şi plecat
anumită; înv, Ioan Bârna, înv., Ioan Mateiu, teol. şi dând de generalul lor, i-au înmânuat
abs., Ioan Şortan, par., Al. Bodiciu, înv., epistola, în care era scris: »Mult pre
b) ca se animăm publicul la jertfă, Emanuil Pop, teol. abs. şi înv. etc. etc. ţuite Domn! Te rog frumos primeşte
noi şi următorii noştri ne vom întruni pe aceşti trei băieţi. Ce se-i ţin la mine?
Pentru exactitate:
în fiecare an în Brad, în decursul ferii- Doar’ în fiecare zi i-aş putea prinde! ..
VASILE BONEU
lor mari, la o zi statorită şi binevenită, Salutări. De-Wett.«
înainte de începerea postului Sf.-Mârii,
în o Duminecă sau altă sărbătoare, la o
C E E NOU
şedinţă festivă generală, în sensul sta
tutelor, după care vom da respective ÎN LUMEA M ARE? Ş t i r i d e t o t f e l u l
aranja un concert sau vre-o represen-
taţiune teatrală împreunată cu dans; Burii dau încă de lucru şi de Un prea bun obiceiu. E obiceiu mal
gândit Englezilor. De când liniştit cal
c) vom rămânea atât noi cât şi ur culatorul general R o b e r s t, a plecat ales Ia oraşe, că la moartea unui om iubit,
mătorii noştri membri activi ai Reu rudenie ori prietin, să trimiţi în semn de du
spre casă, Burii, care îi duceau groaza
niunii până la sfîrşitul vieţii noastre şi că era isteţ purtător al resboiului, s’au rere, o cunună de flori pe sicriul răposatului.
după posiţia şi influenţa ce vom avea în Pe multe sicrie să văd la oraşe cununi de
tăcut ear’ mai îndrăsneţi. K i t c h e n e r ,
vieaţa socială, vom îndemna pe cei cu sute de floreni, cari să aruncă în mormânt
noul comandant în locul lui Roberts,
suflet nobil şi mână darnică la dăruiri sau se pun prin biserici, de unde se aruncă
pate a nu se afla în lucru, sub el Burii
şi contribuiri, prin ce nu numai Reu au câştigat biruinţe cum numai la în peste un an doi, pe gunoiu.
niunea pentru masa studenţilor va pros ceput, până nu se aretase Roberts pe Au venit însă unii oameni la gândul
pera, ci şi vaza, nimbul scumpului nostru sănătos de au zis: oară n’aş face eu un lu
câmpul de luptă, mai câştigaseră. Ro
focular cultural al gimnasiului seva ri cru mai cuminte dând cei 5 ori 10 fi., pre
berts e acum pe mare, în drum spre
dica. ţul cununei, spre un scop de binefacere? Şi
casă, şi în Londra e spaimă, încât
au început a face aşa, a da d. e. pentru
De fulgere să piară primirea măreaţă ce-’i pregăteau, va
studenţii bolnavi ori seraci, pentru masa stu
De trăsnet şi pucioasă, perde mult din însufleţirea ce avea, de
denţilor de icî-colo, şi cu bucurie vedem
Ori-care s’ar retrage nu se întâmplau sub Kitchener perderile
acest obiceiu lâţindu-să tot mai mult. Mai
Din gloriosul posti întâmplate.
nou e frumosul dar al prietinilor răposatului
Amin. Ca sâmn interesant despre aceea,
Dr. Vuia. Zeci de cununi ar fi pus prietinii
lui pe coşciugul lui, ear’ urmând bunul obi
cari s’au luptat la Griviţa şi ei pentru ţară. bătrân, tuturor intimperiilor ce trecuseră peste ceiu, au dat banii pentru fondul de ajutorare
Dar’ uite că vine să te caute se mergi, ca capul său albit. al şcolarilor seraci. Institutul de credit „Vic
să mănânci şi eu trebue să mă duc- să văd — Nu m’am înşelat, zise, vine să te toria", unde Dr. Vuia fusese preşedinte al
de pădurari. Apoi luând cornul îl puse la cheme, boerule, iartă-mă dacă te-am plictisit, direcţiunii, a dat 200 cor. drept cunună ne-
gură şi din cornul cel de bou eşiră nişte su dar’ d-ta strici că m’ai rugat. trecătoare pe sicriul lui, apoi directorul
nete aşa de armonioase şi de ritmate, alcă —: Moş Lazăre, îi zisei, întinzând mâna, „Victoriei" şi colegii din direcţiune, rude şi
tuind o fanfară a «Marelui împărat», care te rog dă-’mi voe se-’ţi dau mâna şi se-’ţi amici, de toţi 51 de domni âu mai dăruit
rămăsei nemişcat, căci nu puteam crede, că mulţumesc..., nu putui se zic mai mult, câte 20 coroane, câte 10, 5, etc., de tot 319
pieptul acela de o sută de ani, să poată admiraţiunea, respectul şi simpatia ce-’mi cor., ear’ cu ale „Victoriei" laolaltă: 519 cor.
avea tăria spre a da astfel de sunete execu inspira enţenarul, erau mai tari de cât voinţa
Aceşti bani să aruncau în mormânt în
tate cu atâta mâestrie, cu un simplu corn mea. Luându-’i mâna, îl atrâsei spre mine şi
chip de flori trecătoare, aşa însă ei vor fi
de bou. i-o sărutai, apoi fugii spre sat.
de ajutor multor bieţi Copii seraci umblători
După-ce sfîrşî fanfara, moşu se sculă Sunt zece ani de atunci,: moş Lazăr tot
la şcoală, cari vor lăuda pe D-zeU pentru
în picioare, statura lui înaltă, pieptul său lat trăeşte şi eu nu Tam uitat.
ajutorul primit.
şi acoperit cu păr, ce se vedea prin deschi I . E . MUNTENESCU
zătura,. cămăşii sale ţărăneşti, barba sa lungă Unii mai CU noroc. Ministrul de interne
şi albă, ochii săi albaştri şi mari, cu toată Bucuria lui Păcală. Tândală îşi gă a întărit statutele „Reuniunii industriaşilor
vîrsta lui, musculatura sa nervoasă, toate îi seşte amicul, Păcală, chefuind şi-’l întreabă: români dela Bistriţa". Ne bucurăm de asta
dădeau aerul unui uriaş din poveşti Drept — Ce-ai păţit de chefueşti, ori ai câşti şi dorim nouei Reuniuni mult spor şi ayânt.
gat la loterie dosul cel mare?
ca toiagul pe care îl ţinea în mâna stângă, Ei au avut noroc de li-s’au aprobat statu
— Nu, răspunse Păcală, dar’ mi-a ars
cu mâna dreaptă pusă de-asupra ochilor pri tele, şi chiar de aceea ne mirăm mult, cum
casa şi... bea şi tu de te veseleşte; soacra mea,
vea par’câ voia se pătrundă în viitor, neobo care era acolo, neputend fi scăpată din causa de ale meseriaşilor noştri români din Oăştie
sit de lunga cale a vieţii, prin care trecuse, flăcărilor, a murit carbonisată. au fost de 2 ori respinse ?
■modest, dar’ tare, ţinând piept, ca stejarul
