Page 2 - Bunul_Econom_1901_05

Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 5

c at e, ci din economia idtelor. Aşa ca să fie răsbătute de ger, agricultura
A g r i c u l t u r a
cere timpul de faţă cu negoţul său viu, noastră are să rămână pe o treaptă
care s’a întins în toate ţările din lume. de jos.
Un mânunchiu de poveţe.
In cultivarea bucatelor aveţi să vă Livezilor (fânaţelor) trebue să le
In ntv 2 al foii economice a reu­
trageţi sama cu concurenţa lumii. Voi dăm o îngrijire mai mare. «Livada
niunii plugarilor Saşi din Ardeal, foaie
nu puteţi vinde aşa ieftin grâul vostru este mama agrului». O îngrijire ne­
Ce iese de 29 ani în Sibiiu, aflăm
şi celelalte bucate, ca alte popoare din întreruptă a livezilor şi anume gunoi-
câteva îndrumări preţioase adresate
alte ţări, pentru-că cheltuelile voastre rea cu zamă de gunoiu şi cu compost,
plugarilor saşi de câtră domnul C a r o 1
de lucrare sunt mari, şi încă aşa de g r â p a t u l cu grapa de muschiu, şi
S t e p h a n i, secretarul reuniunii cercuale
mari, că pe voi vă costă mai atât de sămănatul de s e m i n ţ e d e i e r b u r i
economice din Sibiiu. Aceste îndrumări
mult un hectolitru de grâu, cu cât îl potrivite, ne vor răsplăti cu îmbelşu­
scoase din cercetări şi păţănii îndelun­
vindeţi în piaţă! D in v â n z a r e a vi­ g a t.
gate sunt tot aşa de binevenite şi pen­
t e l o r şi-a p r o d u c t e i o r lo r (la p te,,
tru noi ca şi pentru Saşi.: de aceea Cu privire la ţinerea vitelor, cea
unt ş. a.) av e ţ i p r e ţ u r i mai bune.
le şi dăm în româneşte, ca se poată dintâiu şi cea mai însemnată lege, ce
Din creşterea şi ţinerea vitelor puteţi
profita din ele şi cetitorii «Bun. Econ.» trebue să o avem neîntrerupt în ve­
ajunge la venit curat. ,
şi se vadă totodată că* noi, cari încă dere este: nu s u f e r i ţ i v i t e s l a b e
Cultivaţi deci cu bucate table mai în g r a j d u r i l e v o a s t r e ! Animale
am scris despre aceste lucruri tot aşa )
mici ca pan’acum, şi întindeti în locu­ neîndestulitor hrănite, dau un neînsem­
în această foaie, n’am dat plugarilor
rile de arat cultura plantelor de nutreţ
noştri sfaturi nepotrivite, căci eată şi nat folos atât în lapte cât şi în carne
(trifoiu roşu, lucernă, exparsetă, ş. a.) şi la tras. Vitelor tinere trebue să le
fraţii noştri Saşi, cari sunt cu mult mai
A c e s t e p l a n t e d e n u t r e ţ vă dau
nainte ca noi şi în ale plugăriei, stă- daţi cel mâi bun nutreţ" în măsură de
p u t i n ţ a de-a ţ i n e a v i t e mai ajuns şi afară de aceste şi ceva nutreţ
ruesc tot aşa pe lângă plugarii lor.
mul t e, a v e n d un n u t r e ţ b o g a t ; mai cu putere (ovăs, orz, ş, a ), astfel
Iată ce scrie numita foaie:
mai departe ele îmbogăţesc pământul veţi isbuti bine cu creşterea lor.
Iubiţi plugari 1 Impregiurările, dela cu materii hrănitoare şi sunt cele mai Putând să vă sporiţi numărul vi­
cari atîrnă întocmirea şi purtarea cu potrivite plante de-a să sămăna înaintea telor, să aveţi în vedere, că creşterea
dobândă a economiei, sunt foarte felu­ bucatelor. vitelor cornute, şi în partea cea mai
rite, nu numai în deosebitele părţi ale Stăruiţi a mări venitul moşiei mare a Săsimei, creşterea boilor de
ţării noastre, ci şi în singuraticile co­ voastre prin: P i n z g a u , v e v o r a d u c e c e i m ai
mune ale aceluiaşi ţinut. Totuşi sunt a) gunoire mai bogată; m u l ţ i b a n i în casă.
j
câteva legi potrivite peste tot locul b) prin lucrare bună şi la t i m p a In comunele cu hotară comasate,
pentru purtarea unei plugării cu pri­ pământului; în ale căror agri se pot cultiva plante
cepere, legi ce fiecare din voi, iubiţi c) îndeplinirea s e m ă n a t u l u i c u de nutreţ, şi cari au cele mai bune şi
plugari, trebue se le aibă în vedere în a j u t o r u l m a ş i n e i d e sămănat , şi mai regulate păşuni pe sama vitelor,
lucrările moşiei sale. d) întrebuinţarea de unelte cât soiul vitelor albe trebue stîrpit cu to­
Ca atari îndrumări peste tot locul mai potrivite la îngrijirea şi adunarea tul. Ear’ locul lor trebue să-’l iee vb
potrivite pentru o înaintare temeinică plantelor. tele de Pinzgau. Ceea-ce e potrivit
a plugăriei noastre, însemnăm urmă­ Nu lăsaţi să se peardâ neîntre­ pentru răspândirea cu tot dinadinsul a
toarele: buinţată în economia voastră nici o vitelor de Pinzgau, s’a spus adeseori
In comunele cu moşii îmbucătă- materie cu care aţi putea î n g r ă ş a în foaia noastră. Acum repet, că tre­
ţite, stăruiţi se faceţi c o m a s a r e a , pământul. Spre acest sfîrşit învăţaţi ă cerea la creşterea vitelor de Pinzgau,
pentru-că o înaintare a agriculturei cunoaşte cum trebue tractată aevea mult mai preţioase în toate privinţele,
(plugăriei) este mai ales cu putinţă bine groapa de gunoiu şi zama de va însemna o sporire ne mai pomenită a
acolo, unde economia pământului se gunoiu. Gunoiţi des şi cu mult gunoiu bunăstării noastre, a averii poporului
poate face fără pedecile pe cari ni-le agrii voştri (locurile de arat), că plante­ nostru!
pun hotarele necomasate. Comasarea le să afle în pământ o masă bogat în­
este pentru voi şi înaintarea economiei cărcată, să poată creşte în toată pu­
voastre o lucrare de vieaţă! Nu în­ terea şi cu chipul acesta se vă dee
M e s e r i i
târziaţi mult cu ea. recolte (secerişuri, culesuri etc.) mai
Dacă, durere, n’aţi putea comasa, bune. .
Drepturile şi datorinţele sodalilor.
cultivaţi cel puţin o parte a locurilor Impărţiţi-ve economia astfel, ca
(Urmare şi fine)
de arat cu m ă z e r i c h e Şt t r i f o i u întoarcerea miriştilor şi tuleelor cum şi
roşu. Purtaţi deci o economie mai aratul adânc al fiecărui agru, să le Sodalul poate eşi numai decât
bună de trei hotară! Fiindu-vă hotarul p u t e ţ i f a c e t o a mn a . dela stăpân, adecă fără înştiinţare, în
comasat, purtaţi o economie schimbă­ Noi lucrăm în parte precumpăni­ următoarele întâmplări:
toare înţeleaptă, potrivit împregiurărilor toare astfel de pământ, p e n t r u c a r e 1. dacă stăpânul, încredinţatul lui,
voastre economice, e d e m a r e t r e b u i n ţ ă şi lucrarea sau oamenii acestora, îl bat pe el sau
Partea precumpănitoare a v e n i ­ gerului iernii. Cât timp noi nu vom pe membri familie» sale, ori le vatâmă
t e l o r economiei voastre să nu o rnai ara adânc de cu t o a m n ă toţi agrii, onoarea;
a ş t e p t a ţ i di n v â n z a r e a de bu- şi nu-’i vom lăsa peste iarnă in brazde, 2. dacă stăpânul nu-şi îndeplineşte