Page 3 - Bunul_Econom_1901_05
P. 3
Nr. 5 BUNUL ECONOM _________________________ Pag- 3
datorinţele, ce a luat asuprăşi prin la sine cartea sodalului şi, cel mult în | vorbă să poţi crede că e noapte dela
contract; timp de două săptămâni, este îndato | începutul lui Februarie! Streşinile au
3. dacă lucră cu bucata şi stă rat a o presenta (înfăţişa) deregătoriei l început a picura ca ziua de soare !
pânul nu e în stare să-i dee de lucru pentru meserii, înştiinţându-’i cu chipul i Săptămâna de faţă apoi e capri-
neîntrerupt; acesta pe sodal. ţioasă (schimbăcioasă) de tot. Nici doar’
4. dacă urmând a lucra şi-ar Cu prilejul eşirei sodalului, stă o zi într’o formă. Aci e rece şi înghiaţă,
primejdui sănătatea sau vieaţa; pânul este dator să umplă după adevăr aci moale de tot, şi mai ales ploioasă.
5. dacă stăpânul, locţiitorul acestuia şi dreptate rubricile cărţii şi la cererea Apele duc cei din urmă sloi de ghiaţă
sau oamenii lor, ar îndemna sau ade sodalului, să-’i dee deosebit un atestat şi vin tulburate.
meni pe membrii familiei sale la lucrări amăsurat adevărului despre purtarea Economii au întemeiate temeri, întâi
imorale sau neiertate. Iui şi că legăturile contractului dintre că pot urma ieşiri de ape, a doua că
Dacă sodalul întrat la stăpân dînsii au încetat. după zilele astea, cari au topit zăpada
>
este ostaş concediat (slobozit) pe timp Dacă cartea de lucru se pierde ce coperea şi scutea aşa de bine hol
nehotărît, chemat fiind sub arme, con şi perderea aceasta se poate adeveri dele, pot urma încă îngheţuri puternice,
tractul de lucru încetează, fără a se pe deplin, oficiul de meserii dă o nouă şi fiind pământul plin de apă, prin în-
putea cere vr’o despăgubire. Tot aşa carte, însemnând pe ea cuvăntul «du | gheţare rupe şi strică plăpândele firicele
se întâmplă şi cu recruţii, când sunt plicat» Aceasta se întâmplă când so j a sămănâturilor şi poate face pagube
chemaţi sub arme. dalul se află în cercul unde s’a făcut i mari.
Dacă sodalul este însă reservist, mai în urmă introducere (scriere) în — D e sub Munţii-Apuseni se scrie
fiind chemat la deprinderile legale de i carte. la 3 Febr. n.: După zilele primăvăroase
ce am avut în săptămâna trecută, din
peste an, puterea contractului rămâne Dacă sodalul s’ar afla în alt cerc,
nou a început să vină »iarna dela munte«.
în fiinţă, numai cât sodalul nu e în trebue să înştiinţeze deregătoriei pentru
Aproape două zile întregi a nins într’una.
dreptăţit a cere plată pe timpul cât e meserii de acolo pierderea cărţii. Du
Zăpada e groasă de 34 cm , ba şi mai
sub arme. pă cercetarea cuvenită, şi ne mai aflându- mult. De greutatea acesteia sîrmele li
Stăpânul, care dă drumul unui se cartea, această deregătorie scrie j niei telegrafice între comuna Sard şi
sodal, fără pricină ntemeiată în lege, deregătoriei pentru meserii, unde s’a i Ighiu s’au rupt. Şi acum zăpada, care
începe a se topi umflă văile deja pline
înainte de termin, este îndatorat a-’i făcut introducerea cea din urmă, ca să
de apă. Intr’adevăr, că dacă zăpada va
plăti cu prilejul eşirei leafa ce’i-se dee pe sama sodalului o nouă condică
urma să se topească după olaltă, ne
cade până la timpul abzicerii (înştiin Această deregătorie dă un certificat j
putem aştepta la eşiri de ape.
ţării), ear’ dacă sodalul a avut la stă- i despre înştiinţarea perderii, care se în- j
— Din Turda se scrie „Tribunei",
pân şi întreţinerea, trebue să-’i plăteas- | trebuinţează ca carte de lucru până la j
că acolo în noaptea de 29 Ianuarie a
că leafa îndoită. t primirea duplicatului. j fost o mare furtună cu ninsoare, ear’
Dacă stăpânul dă sodalilor şi lo Duplicat trebue să se dee şi când j cătră dimineaţă a tun at şi f u l g e r a t
cuinţă, trebue să aleagă spre acest sfîr- cartea nu se mai poate întrebuinţa, i de mai multe-ori. Oamenii zic că va
urma bătaie, ciumă, foamete etc.
şit odăi sănătoase. Plângerile sodalilor, fiind ruptă, ori şi din alte pricini. I
că' n’au locuinţe sănătoase, deregătoria Ear’ umplută fiind cartea, dere — Din Reibolosgriin (în Saxonia)
pentru meserii este datoare a le asculta, gătoria pentru meserii dă una nouă, se scrie, că în 27 Ianuarie, seara dela
8 ore a început să bântue acolo un mare
a cerceta fără amânare la faţa locului în care se înseamnă că ea este o ur-
f ] viscol cu zăpadă, însoţit de dese tu
prin medic, şi-a înlătura răul. mare a acelei de mai înainte. j n e t e şi f u l g e r e , ca în lunile de vară!
Fiecare sodal trebue să aibă o Deregătoria pentru meserii în- Oamenii stăteau înmărmuriţi privind ve
carte de lucru. In ea nu e iertat să samnâ în carte toate schimbările în denia atât de neobicinuită.
se facă însemnări cu privire la purta tâmplate în împregiurările de serviciu.
rea morală şi la îndemânarea sodalu Petreceri. Corpul învăţătoresc dela
lui. Purtătorii de socotele şi cassierii, Gurarîu, arangeeză în 12 Febr. n. o
cum şi toţi ajutătorii industriali, cărora Ş t i r i d e t o t f e l u l producţiune şcolară, cu cântări şi de-
le sunt încredinţate lucrări mai de frunte, clamaţiuni.
n’au trebuinţă de asemenea carte. Vânt cald, şi timp prrmăvăratic. —-- In Alba-Iulia să dă în 12 Febr.
Cartea de lucru o dă deregătoria Timpul începe, să facă griji economilor. n. producţie teatrală cu declamări şi
cântări, de elevii şcoalei în folosul şcoalei.
pentru meserii de întâia instanţă, de Săptămâna trecută a început a sparge
— In Romos se dă în 12 Febr. n.
care se ţine lucrătoarea, unde sodalul rînduiala iernii. In unele zile era ger,
un Concert în folosul şcoalei, de o grupă
este ocupat. Sodalul trebue să plătească în altele ploua, în altele iară ningea ori
de diletanţi. Cântări în cor, declama-
pentru această carte timbru şi o anu ploua cu zăpadă. Sâmbăta trecută a
ţiune şi o mică piesă teatrală.
mită taxă. fost rece şi mai ales spre sară înghe
— In Deva are loc în 3/16 Febr.
Cartea de lucru să dă aceluia: ţase. Pe la orele 8— 9 însă, pe la noi o petrecere cu dans în favorul bisericii
1. care dovedeşte cu atestat dela s’a lăsat de-odată o moleşală şi o rară gr .-or. şi a Reuniunii femeilor din comitat.
deregătoria de meserii, că a stîrşit anii căldură în aer, încât credeai că-’i sară = In Orăjtie azi (Sâmbătă), deseară
de învăţăcel; caldă de vară. Din când în când valuri producţia teatrală anunţată în numărul
2. care a trecut de 15 ani şi-a mari şi line de aer, veneau de tot calde trecut; Sâmbăta viitoare Concertul dlui
stîrşit o şcoală practică de industrie. dela Sud, aşa de calde, că era mai mare Branga, şi în cealaltă Sâmbătă producţia
La intrarea în lucru stăpânul ia plăcere să le simţi învâluindu-te. Nici meseriaşilor.
