Page 1 - Bunul_Econom_1901_10
P. 1
Anul II Orăştie, 3/16 Martie 1901 Nr. 10
A B O N A M E N T E : II O R G A N U L ij I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" |i se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i mo d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumetate an 2 cor. (1 fl.) j|
Pentru R o m â n i a 15 franci. li A pare în fiecare Sâmbătă jj Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
locuri mai bea apoi şi o apă rea de
Reîntinerirea poporului român.
Dela R euniune. tot. Ţeranul român e atât de neîndrep
tăţit, atât de sărăcit aproape pretutin
— Cer.cctările dlui Dr. V. Babeş — deni, că nu numai nu poate cruţa ni
Mâne, Duminecă în ^.jiy Martie, VI. mic pentru sine şi viitorul familiei sale,
să line în comuna vecină Căstău o pre (încheere). dar’ nu poate nici se cheltuiască pen
legere economică despre folosul grăpăm tru mâncare atâta cât cheltueşte ţăra
Dacă e ca se ne ridicăm din ha
jănaţelor şi despre folosul întrebuinţării * 1 2 nul din ori-care alte ţări cultivate.
lul în care ne vedem scufundaţi, că adecă
peste tot a maşinelor agricole Grapa de Românul abia cheltueşte pentru
nu sporim ca popor în măsura în care
lanţ a Reuniunii va f i la faţa locului sine pe jumetate cât ţeranul german
ar trebui, şi pătimim de boale prea de
şi să va şi grăpa o ţclină în presenţa ori francez, cheltueşte mai puţin ca
tot mult, — apoi, zice Dr. Babeş, îna
poporului. săracii Irlandezi, ba m ai p uţ i n ş i d e -
inte de toate e de lipsă ca t e m e l i a
c â t c r o i t o r e s e l e d i n L o n d r a ,
s ă n ă t ă ţ i i ţ e r a n u l u i s e lie t un
Luni-M arţi în săptămâna viitoare dă t ă. Şi pentru a ajunge a avea o stare c a r i s unt v e s t i t e c a u n e l e c e
Reuniunea îşi capătă dela Geoagiu al mai bună a sănătăţii poporului,— 1 u c r u l să h r ă n e s c d i n s amă a f a r ă să
toite şi le va împărţi îndată membri cel mai de c ă p e t e n i e va t r e b u i r ă c ă c i o s , rău! Din asta vine apoi
lor. Cei din afară vor f i vestiţi prin se ne f i e îngrijirea copiilor mici. Căci şi slăbirea şi prâpădirea sănătăţii!
cărţi, poştale pe când să vină cu căru de ce mor copiii cei mulţi prin sate? încheind, învăţatul Dr. zice:
ţul câte unul dintr'o comună, să ducă \ De slăbiciunea moştenită din sănătatea întâia datorie a statului este să
pentru toţi. cea proastă a p ă r i n ţ i l o r , de g r i j a chezeşuească fericirea cetăţenilor îngri
jind de bunăstarea sănătăţii lor, s ă n ă
s l a b ă şi mai ales de hr ana c e a ne
Membrii Reuniunii, din loc ca şi p o t r i v i t ă . Ne va trebui toată virtutea t a t e a f i i n d t e m e l i a f eri ci ri i . E
din comunele vecine, să se înştiinţeze ca se introducem prin medici, prin agenţii semn de scăpătare a claselor de sus
(învăţate) însăşi, dacă nu găsesc mij
la economul Reuniunii (Const. Baicu), sanitari, prin moaşe, prin p r e o ţ i şi
locul de a îngriji de ajuns de sănătatea
pentru folosirea următoarelor maşini î n v ă ţ ă t o r i , nu numai îndrumări des
agricole, cari li-se vor da în folosinţă pre îngrijirea copiilor, ci şi oare-cari aju publică.
în şirul în cate să vor f i înştiinţat: toare pentru mamă şi copil, ca să-’şi
însemnătatea legumîlor
poată hrăni copilul potrivit (cu laptele
1. Maşina de sămănat a Reuniunii,
seu, sau cu de vacă fiert, înmulţit şi în — în hrana omului.
o unealtă din cele de mai mare folos
dulcit). Să facem bine cunoscute boalele
pentru sămănâtori, căci se cruţă cu ea
de copii şi mijloacele de apărare contra O parte a hranei noastre o avem
foarte mult la sămenţă.
lor, căci pe lângă primejdiile din întâiul de a dreptul dela plante, alta dela ani
2. Ghilăul de fenaţe al Reuniunii,
an, încă şi în anii 1— 5 mor aproape male şi o parte mai mică dela mine
o unealtă de mare însemnătate pentru
jumetate din copii, de pojar, scarlatină, rale.
oblirea fenaţelor celor stricate de mu-
difterie, variolă, tuşă convulsivă (măgă- Plantele ca atari întră mai mult
şinoaie. Treci odată cu el peste fenaţe,
rească), şi de aceea cunoaşterea acestor în hrana omului şi dintre ele grâul,
acum după-ce s’a zbicit pămentul, şi el
boale şi a mijloacelor de apărare contra săcara, orzul, cucuruzul, crumpenele şi
îţi lasă locul oblu, prin ce se câştigă
lor, e o trebuinţă foarte arzătoare în fasolea vin în locul întâi; pentru-că pâ-
şi iarbă mai multă şi e mare spor la
fiecare casă. nea şi mămăliga sau cel puţin una din
cosit şi adunat.
Ear’ oamenii mari sunt prigoniţi de aceste formează hrana zilnică a tutu
j>. Grapa de lanţ a Reuniunii,
boale lipicioase lăuntrice, boale de maţe, ror, şi pe lângă ele foarte adeseori
nepreţuita grapă, cu care se scormo
cari toate sunt semnele unui traiu rău. crumpenele şi fasolea. De aici urmează,
neşte ţelina primăvara, ca se rupă
Căci într’adevăr — zice Dr. Babeş — că aproape toţi plugarii cultivă grâul,
muşchiul spre a creşte iarba neîmpe-
n u e s t e n i c i o n a ţ i u n e ci v i l i s a t ă sau unde el nu se face, săcara şi or
decată de el. Pe fenaţe ce n’au fost
c a r e se se n u t r e a s c ă aşa de prost zul, apoi cucuruzul, fasolea şi crumpe
grăpate de ani de zile, câştigi prin asta
ca R o m â n u l ! Afară de mămăligă, el nele. Aceste plante se cultivă de obi-
acuşi la tot carul de fen, al doilea car.
se nutreşte' mai tot cu verdeţuri, cari ceiu în câmp, fasolea şi crumpenele
nu sunt de fel hrănitoare, cu legumi însă şi în grădini, pentru-ca oamenii
iuţi, ceapă, puţin peşte sărat. Şi pe multe să le aibă la îndemână. Unde fasolea
