Page 3 - Bunul_Econom_1901_13
P. 3

Nr.  13                                             BUNUL    ECONOM                                                   Pag.  3

        lucrurile,  ce  se  cer  la  cultivarea  cucu­  lesnicios  şi  mai  puţin  costisitor  este  cel   putea  plăti  uşor  din  economiile  dela
        ruzului,  începând  dela    gunoit,  arat,   făcut  cu  maşina  de  săpat,  care se  trage   lucrători  în  timp  de  4— 5  ani,  ear’  pe
        sămănat  şi  grăpat,  mai  departe  săpat   de  boi  sau  cai.  Este  mai  lesnicios  să­  viitor  ar  fi  un  capital  nesecat  de  câştig.
        de  întâia  şi  a  doua  oară,  slîrşind  cu   patul  cu  maşina,  pentru-că  se  cruţă   Timpul  cruţat  la  săpatul  cu  maşina  ar
        culesul  şi  păstrarea  cucuruzului.        multa  osteneală  din  partea  omului,  lu­  putea  fi  întrebuinţat Ja  sevîrşirea  altor
             Nu  despre  modul  cum  de  obiceiu    crând  mai  mult  animalele.   Căci  dacă   lucrări,  pentru-că   plugăria  înţeleaptă
        se  fac  pomenitele  lucrări  voim  a  vorbi,   cucuruzul  a  fost  sămănat  prin  împrăş-   cere,  ce  e  drept,  lucru  mai  mult,  dar’
        ci  voim  sâ  scoatem  la  iveală  unele  lu­  tiere,  la  săpatul  unui  hectar  se  cere   şi  răsplăteşte  mai  bine.
        crări,  cari  se  sevîrşesc  numai  unde  şi   cam  20  zile  de  lucru  (la  un  juger  cam   Când  cineva  n’ar  putea  se-’şi  ago­
        unde,  cu  toate-că  pentru  înrîurinţa  lor   11— 12  zile),   t ar’  dacă  cucuruzul  a   nisească  singur  amândouă  maşinile,  s’ar
        folositoare,  ar  trebui  introduse  pretutin-   fost  sămănat  cu  maşina,  se  cer  la  hec­  putea  întovărăşi  câte  doi  sau  mai  mulţi.
        denea.                                     tar  3  zile  de  lucru  cu  maşina  de  săpat,   Nu  este,  credem,  de  prisos  a  atrage
             Ce  anume?                            printre  rînduri,  când  ea  e  trasă  de  cai,   luarea  aminte  a  cetitorilor,  şi  asupra
                                                   şi  pe  lângă  aceste  10  zile  de  lucru  cu
             Am  văzut  hotare  întregi  de  cucu­                                             împregiurării,  că sămânţa  încă  hotâreşte
                                                    mâna  printre  firele  de  cucuruz.  Deci  la
        ruz  sămăbate  şi  săpate  cu  maşina,  în                                             în  mod  însemnat,  bunătatea  roadelor,
                                                   hectar  o  deosebire  de  7  zile  cu  pri­
        rînd.   Cine  a  încercat  odată  modul                                                şi  că  plugarii  ar  trebui  să  nu-’şi  pregete
                                                   lejul  săpatului  întâi  şi  cam  tot  atâtea  la
        acesta  de  lucrare,  nu  se  mai  întoarce                                            a  face  încercări  cu  soiuri  nouă  de  să-
                                                   săpatul  al  doilea,  laolaltă  vr’o  14;  ear
        la  vechiul  obiceiu,  care  aproape  de                                               mânţe.  Credem,  că  pentru  unele  părţi
                                                   la  un  juger  o  deosebire  cam  de  4  zile
        toţi  plugarii  noştri  este  socotit  ca  sin­                                        de  ţearâ  s’ar  găsi  soiuri  doară  mai  po­
                                                   la  săpatul  dintâi  şi  4  la  săpatul  al
        gurul  şi  cel  mai  bun  mod  de  lucrare.                                            trivite,  decât  cele-ce  se  cultivă  azi.
                                                   doilea.
             Sunt  m a ş i n i  d e  s ă m ă n a t  c u­                                            Tocmai    se  vesteşte   din  partea
                                                         Se  ştie,  Că  pentru  plugar  timpul
        c u r u z  şi  napi ,   întocmite  anume  pen­                                         „Reuniuneii  române  economice  din  Si­
                                                   este  şi  trebue  se  fie  ban,  şi  mai  cu
        tru  trebuinţele  şi  împregiurările  micilor                                          biiu"  că  e  gata  a  trimite  un  soiu  forte
                                                   seamă  vara.
        plugari.  Aşa,  s.  p.,  la  fabricantul  A n-                                         bun  de cucuruz,  numit  „ R e g e l  e  p r e e -
        d r e i u  R i e g e r   în  Sibiiu  se  află  trei   Deci  uşor  se  poate  vedea  dm   r ii l o r",  soiu  nou  şi  de  tot  spornic,
        feluri  de  astfel  de  maşini:  cu  2  rînduri  cele  spuse,  că  modul  acesta  de  săpat   care  isbuteşte  de  minune  la  noi  şi  se
        28  cor.,  cu  3  rînduri  34  cor.  si  cu  5  pe  lângă  că  e  cel  mai  lesnicios  şi  cel   coace  deodată  cu  soiul  indigen  (dela
               '
                                         »
        rînduri  48  cor.   Tot  la  acest  fabricant   mai  puţin  costisitor,  şi  se  poate  săvîrşi   noi).  Se  trimite  însă  numai  în  câtăţime
        se  află  m a ş i n i   d e   să p a t  şi  muşunoit   mult  mai  îngrabă,  ceea-ce  încă  nu  e   de  cel  puţin  1  ferdelă  (10  litre)  cu  2
        cucuri^,  cu  3  sape  28  cor.,  cu  5  sape   de* a  se  nesocoti  în  timpul  săpatului,   coroane  50  fileri  şi  pentru  expediţie
        23  cor.                                   când,  de  ar  avea  plugarul  4  braţe,  şi   (trimitere)  18  fileri.   S’ar  putea  însoţi
             Dintre  modurile  de  sămănat,  cel   tot  n’ar  răsbi  mulţimea  de  lucrări  in-   chiar  şi  20  persoane  la  o  ferdelă.  Pen­
        mai  potrivit  este  sâmănatul  cu  maşina,   teţitoare  în  toate  părţile.           tru  O  litră  ar  trebui  sâ  se  plătească
       în  rînduri.   Cu  modul  acesta  de  sâmă-      Acum,  dacă  socotim,  că  maşina      câte  7  cr.  şi  o  litră  e  de  ajuns  pentru
       naţ,  boabele  se  pun  în  depărtarea  şi  la   cea  mai  bună  de  sămănat  cucuruz  costă   încercare.
       adâncimea  recerută                         48  cor.  şi  cea  mai  spornică  maşină  de     Pentru   România     se  recomandă
             Dintre  modurile  de  săpat  cel  mai  săpat  32  cor.,  laolată  80  cor.,  ele  s’ar  mai  multe  soiuri  alese  din  vestita  „Pepi-^

       amănunţimile  se  văd:  iată  găurile  vioa­     In  grădină  începe  se  cânte  o  pri­  acopere  luna  învălind  totul  în  întu-
       rei,  iată  coardele  orbitor  de  sclipitoare,   vighetoare  şi  cântă:  » Du-te Janko,  nu  e   nerec.  '
       iată  cuele  ca  nişte  muşte  înflăcărate  şi   nimeni  în  odae,  ia  vioara.«             De  odată  dintr’un  colţ  negru  al
       în  sfîrşit,  alături,  arcuşul  spânzurat,  care   O  bufniţă  cu  sbor  domol  prelinge   odăii  o  voce  puternică  răsună:  »Cine
       se  leagănă  ca  o  nueluşă  de  argint.    capul  copilului  şi  ţipă:  »Să  nu  cumva   e  acolo ?«
            A !  ce  frumoasă  e!  Janko  fermecat   se  te  duci,  Janko.«                        Janko  îşi  opreşte  răsuflarea.  Vocea
       priveşte  cu  admiraţie.                         Şi  iarăşi  frunzele  şi  privighetoarea   întrebă  ear’ :  »Cine  e  acolo?«  Se  aude
            E  ghemuit  în  earbă  cu  coatele  pe   şoptesc acum  mai  desluşit:  »Du-te Janko,   frecatul  unui  chibrit  de  părete,  urmat
       genunchi  şi  sâ  uită,  se  uită  cu  nesaţiu.   nu  e  nimeni,  ia  vioara.«          de  înjurături  îngrozitoare.
       Frica  îl  pironeşte  în  loc,  ispita  îl  îm­  Copilul,  palid  şi  înfricoşat,  se  lasă   —   Scapa-mă,  Dumnezeule,  suspină
       pinge  înainte.  I-s’a  părut ?  Par’că  vioara,   tîrît  ca  într’un  vis,  pe când  privighetoa­  copilul.
       în  lumina  ei  albă  s’a  aplecat  înainte,   rea  îi  cântă  la  ureche  încetişor  ispita:   Toată  casa  e  în  picioare...
       par’că  a  vrut  se  se  apropie  de  dînsul.   »Du-te  Janko,  ia  vioara,  ia  vioara.«    A  doua  zi  Janko  a  fost  dus  înaintea
       In  aceeaşi  clipă  umbra  erburilor în  care    încă  un  pas...  e  în  odae...      judecătoriei  satului.  Slab,  prăpădit,  sta
       stă  ascuns  se  face  şi  mai  neagră,  ear’    In  zadar  mai  ţipă  bufniţa  strigătul   acolo,  îetrebându-se  ce  or  sâ  facă  cu
       lumina  argintie  şi  mai  albă.            ei  de  alarmă:  »Janko!  Janko!  nu  te   dînsul.
            Acum  vântul  adie,  pomii  se  mişcă   duceU  Copilul  e  în  odae;  l-a  învins      Puteau  să  trimeată  la  închisoare
       încetişor  şi  din  freamătul  frunzelor  o   strălucirea  vioarei.                    pe  o  făptură  atât  de  istovită,  ce  dea-
       voce  tainică  şopteşte  lui  Janko  la  ure­    Au  tăcut  broaştele  din  heleşteul   bea  se  putea  ţinea  în  picioare?  Nu  era
       che:  »Du-te Janko,  nu  e  nimeni  în  odae,   din  grădină^;  a  tăcut  şi  glasul  privighe­  mai  bine  să-’l  bată  paznicul  de  noapte
       du-te  Janko.«                              toarei  şi  freamătul  frunzelor.          până  i-o  peri  pofta  de  a  mai  fura ?
            Ce  strălucitoare  e  noaptea!              Pe  când  copilul  înaintează,  un  nor    Aşa  au  făcut.
   1   2   3   4   5   6   7   8