Page 7 - Bunul_Econom_1901_13
P. 7

Nr.  13  -    __________________________           BUNUL     E C O N O M                                              Pag.  7

             Cârti  româneşti  In  bisericile       ciei.  Guvernul  a  trimis  contra  lor trupe   canalul  Vucova-Şamaţ  din  Dunăre  in
                  »           1
       . Basarabiei.  Cetim  în  «Aperareă  Na­     de  cavalerie  şi  gendarmerie.  In  Barce­  Marea-Adriatică  pe  la  Fiume.  Printr’un
        ţională« :  Sftul  Sinod  al  Rusiei,  în  înţe-  lona  revoltaţii  au  atacat  poliţia;  mulţi   asemenea  canal,  comerciul  ar  lua  un
        gere  cu  P.  S.  Iacov,  Episcopul  Basara­  poliţişti  au  fost  răniţi  grav.       avent  mare  între  Orient  şi  Europa
        biei,  a  hotărît,  ca  în  b i s e r i c i l e  di n                                  centrală;  în deosebi  Budapesta  şi  Fiume
        B a s a r a b i a  se  se  i n t r o d u c ă  c ă r ţ i  La  Constantinopol.  Dela  12   ar  deveni  centre însemnate de comerciu.
        r o m â n e ş t i ,   tipărite  cu  litere  cirilice.   Martie  1899  până  în  12  Martie  1900
        Pentru  editarea  acestor  cărţi  româneşti   au  trecut  prin  Constantinopol  233  va­    Cutremur  de  păment.         Dumi­
        s’a  instituit  o  comisiune  de  patru  censori   poare  româneşti,  avend  o  capacitate  to­  necă  s’a  simţit  un  puternic cutremur de
        români,  aleşi  din  clerul  basarabean.  Me   tală  de  225.112  tone,  şi  12  bastixnente   păment  în  Bucureşti  şi  pe  mai  multe
        sura  e  motivată  pe  constatarea  făcută,   cu  pânză  cu  o  capacitate  de  2.279   locuri  în  România.  Stricăciune  s’a  făcut
        că  simţul  religios  slăbeşte  în  popor  din   tone.                                 în  Bucureşti  la  palatul  justiţiei,  prăvă-
        causa  nepriceperii  liturgiei,  care  se  ofi-   Pavilionul  românesc  vine  în  rîndul   lindu-se  jos  una  din  cele  doue  statue
       «ciază  până  acum  în  limba  rusească.    al  7-lea,  înaintea  celui  francez şi  belgian.  mari  de  pe  edificiu,  şi  în  biserica  cate­
                                                                                               drală  romano-catolică,  ale  cărei  ziduri
             Scutirea  de dare a viilor. Pen­            Somn  de  patru  ani.  Intr’un  o-    au  crăpat  pe  mai  multe  locuri.  Credin­
        tru  încuragiarea  regenerării  viilor  nimi­  răşel  englez  doarme  încă  din  1896  o   cioşii  erau  chiar  în  biserică  când  s’a
       cite   de  filoxeră,  statul  dă  cultivatorilor   fată  tinără.  In  cursul  acestui  lung somn   produs  cutremurul  şi  o  spaimă  de  ne-
        de  vie  scutire  de  dare  pentru  teritorul   a  asurzit  de  tot  şi,  când  o  trezesc  cei   descris  i-a  cuprins,  când  au  vezut  cre-
        plantat  cu  viţă.  Pentru orientare— fiind­  din  jurul  ei,  nici  de  văzut  nu  vede, de­  pând  pereţii!  Mai  multe femei au leşinat.
        că  în  privinţa  aceasta  sunt  mai  multe   cât  pe  timp  cât  luceşte soarele.  Curios,   In  alte  părţi  ale  Europei, la Roma,
        legi  cari  nu  odată  produc  încurcătură,   Că  de  câte-ori  o  trezesc  ai  ei,  simte   Constantinopol,  etc,  chiar  şi  în  ţara
        să  reîmprospătează  disposiţiunile  ur­   foarte  mari  dureri  atât  trupeşti  cât  şi   noastră,  s’au  simţit asemenea cutremure.
       mătoare :                                   sufleteşti.  întrebată:  ori  de  simte  ceva
             Viile  nimicite  şi  plantate  de  nou   când  doarme? —  a  răspuns următoarele:
                                                                                                       C o m ite tu l  d e   r e d a c ţie :
        sunt  scutite  de dare:  a) dacă  nu  filoxera   —   Când  dorm  sunt  foarte fericită,
        le-a  nimicit,  timp  de 6 ani ;  b)  ear’ dacă                                             Preşedinte:  D r .  lo a n   JHihu.
                                                   fiind că  n’am  nici  o  durere  şi  mă  simt
        s’au  nimicit  prin  filoxeră,  atunci  timp                                                M e m b r i i :   Dr. St. Erdelyi, loan Mihaiu
                                                   bine.  Sufletul  mi-se  desparte  de  trup şi
        de  10  ani.  Viile  nimicite  prin  filoxeră   trece  în  altă  lume.  Me  ridic  în  infinit,   Daniil  David şi  Constantin  Baicu.
        şi  neplantate  de  nou  sunt  scutite  de   me  simt  încunjurată  de  lumină cerească
        dare  timp  de  6  ani.                    şi  aud  musică  uimitoriu  de  frumoasă.       Proprietar - editor:  Ioan  M ihaiu
                                                                                                                                   f.- , -
                                                                                                     .
                                                                                                                 '—rr£%;•' “•:  -
             Viile  nou  plantate  sunt  scutite  de   Oh,  Dumnezeul  meu!  De  ce me  tot  tre­   Redactor  respons.  I oan  M o ţa
        dare  a)  dacă  s’au  plantat  cu  viţă  ame­
                                                   ziţi  şi  mă  readuceţi  din  lumea  aceea
        ricană  originală,  timp  de 6 ani;  ear’ cele
                                                   miraculoasă  aici  pe  păment,  care  e  plin
        plantate  cu  viţe  altoite,  timp  de  10 ani;   de  necazuri ?!                      IIîl  l l l V P t â P P l   Român>  se  primeşte
        b)  terenurile  plantate  cu  viţă  din  ţară                                          U 11  IU  î UţlluOl  numai  decât  în  sa­
                                                         Medicii  cred  că  cu  timpul  le  va
        sunt  scutite  de  dare,  dacă  solul  este   succede  s’o  vindece  de  această  som­  lonul  de  tuns  şi  ras  al  subscrisului
        năsipos,  timp  de  6  ani;  pe  când  dacă
                                                   nolentă.
                                                         j
        solul  nu  este  atacabil,  atunci  scutirea                                                                friseur  în  Orăştie.
        de  dare  n’are  loc.
                                                        JS  în deobşte cunoscut atât în  patrie
                                                   cât  şi  în  afară,  că  sămenţele  economice  şi
             Moştenitorul Germaniei va face        de  grădină  ale  lui  Mauthner  se  liferează  pe
                 1
        împăratului  nostru  o  visitâ.  Va  sosi  la   de  trei  ori  atâtea  ca  alte  sămânţe.  Indeoseb
                                                   excelente  sunt  sărnănţele  impregnate  de  napi       A    V    I  S i
        Viena  în  15  Aprilie,  şi  va  fi încuartirat
                                                   ale  acestei  firme,  provăzute  ca  marcă  cu  ,o
        în  Burg  ca  oaspe  al  M.  Sale.  Se  va  da                                              Ih  prăvălia  de  specerie,  ferărie,
                                                   stea,  care  nu  e  a să confunda  cu  alte  maree
        în  onoarea  lui  prânzuri,  baluri,  repre-   as£menătoare  şi  totuşi  neconţinând  semânţe   porcelan  şi  coloniale  a  subscrisului  se
        sentaţiuni  la  Operă  şi  se  va  ţinea  mare   de  napi  impregnate.  Sămenţele  lui  Mauthner   primeşte
        revistă  militară.                         sunt  de  un  preţ'  neîntrecute  şi  economii  fac   un  învetăcel,
             De  visita  aceasta  se  zice  că  sunt   foarte  bine  dacă  îşi  procură  semânţele  dela
                                                   E.  Mauthner  (Budapesta).                  care  se  aibă  etatea  dela  14  ani  în  sus.
        legate  şi  combinaţiuni  de  căsătorie,  că                                   4-8
        ar  fi  destinată  moştenitorului  archidu-                                            Sunt  preferiţi  tinerii,  cari  au  absolvat
                                                                                               clase  gimnasiale,  reale  ori  comerciale
        cesa  Elisabeta,  fiica  răposatului  moşte­    împreunarea a  trei mări. „Bu-
        nitor  Rudolf.                             dapester  Correspondenz"  anunţă,  că  în   şi  posed  atât  în  scriere  cât  şi  cetire
                                                                                               pe  lângă  limba  română  şi  pe  cea  m a-
                                                   ministerul  de  comerciu  unguresc  spe­
                                                                                               g h i a r ă  şi  g e r m a n ă .
             Revoltă  în  Spania.  »Kolnische      cialiştii  se  ocupă  cu  planul  de  a  îm­
                                                                                                   Cei  cari  voesc,  se  se  ofere  la
        Zeitung«  publică  din  Madrid  o  tele­   preuna  Marea-Baltică  cu  Marea-Adria-
        gramă  dto  1  Aprilie,  de  cuprinsul  că   ticâ  şi  cu  Marea  Neagră printr’un  canal             Ioan  Cutean,
        în  Andalusia  a  isbucnit adevărată  revo­  de  2200  de  klm.,  ce  l’ar  trage  în  con-       comerciant  în  Brad  (Hnnyad  m.)
        luţie.  5000  de  insurgenţi  au  pustiit cele   ţelegere  cu  Germania  din  rîul  Odera
       mai  mari  fabrice  de  zăhar  ale  provin­  prin  valea  Vagului  în  Dunăre,  ear  prin
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12