Page 4 - Bunul_Econom_1901_13
P. 4

Pag.  4                                             B U N U L  E C O N O M                                            Nr.  13

       nieră  şi   fermă   Slobozia-Galbenu“  a    mai  departe  chiar  şi  în  locurile  cele   sau  cu  carne  din  supă,  sau  puse  în  to­
        D-lui  C.  G   Datculescu.  Anume:  C u c u ­  mai  sărace  şi  în  ţelină.            cană,  ş.  a.  crumpenele  sunt  cât  se
       r uz  r o ş u  i t a l i e n e s c .   Cel  mai  cău­  Unele  sunt  soiuri  primăvăratice,   poate  de  bune  şi  hrănitoare.
       tat  cucuruz  pentru  exportaţiune. Foarte   altele  văratice  şi  altele  tomnatice.        Dacă  în  aluat  se  amestecă  crum­
       rodnic.  Bobul  greu,  de  cel  mai  frumos      De  aici  se  vede,  că  ele  răspund   pene  ferte  şi  bine  măcinate,  iese  o
       roşu.  C u c u r u z  A l x u t e r  t i mpur i u.  la  o  mulţime  de  trebuinţe  şi,  din  pri­  pâne  foarte  bună,  şi  cu  chipul  acesta
       Un  iei  de  pignoleto  cu  bobul  frumos   cina  că  se  pot  păstra  până  târziu  pri­
                                                                                               se  face  cruţare  însemnată  în  econo-
                                                                                                            »
       colorat  în  portocaliu,  de  o  greutate   măvara,  se  pot  numi  cu  drept  cuvent   mia  casei.
       extraordinar  (din  cale  afară)  de  mare.   plante  foarte  preţioase.
                                                                                                    Crumpenele  ferte  şi  amestecate  cu
       Roada  e  bună  şi  mai  presus  ca  a  cin-     Totuşi  n’am  putea  zice,  că  plugarii
       cantinei.   C u c u r u z u l  de  C a n a d a  noştri  fac  cea  mai  întinsă  şi  cuminte   fărină,  tărîţe,  bostani,  ş.  a.  formează  o
                                                                                               hrană  cât  se  poate  de  bună  pentru  în-
       roşu.   Bobul  mare  roşu,  lătăreţ,  mult   întrebuinţare  de  ele.                    grăşarea  porcilor.   Mâncând  crumpene,
       mai  greu  ca  Dintele  de  cal,  dar’  mai      Sunt,  ce  e  drept,  ţinuturi  locuite   vacile  dau  lapte  mult  şi  bun.   Altor
       uşor  ca  Roşul  şi  Alxuterul.  C u c u r u ­  de  Români,  în  cari  se  cultivă  foarte
       zul  u r i a ş  c a r a g u a ,  d i n t e cal  alb.  multe  crumpene,  întrebuinţându-se  atât   animale  de  casă  încă  le  face  bine,  dacă
                                        .
                                                                                               în  hrană  li-se  amestecă  şi  crumpene.
       Creşte  foarte  mare  şi  dă  o  roadă,  pe   la  hrana  oamenilor  cât  şi  a  animalelor;
       care  nu  o  poate  atinge  nici  un  alt  cu­                                               Foloasele  mari  şi  de  multe  feluri,
                                                   ear’  o  parte  vînzendu-se.   Dar’  sunt  şi
       curuz.  C u c u r u z u l  c i n c a n  ti n-porto-   tinutUri  de  acelea,  unde  nu  li-se  dă   ce  putem  avea  dela  crumpene,  trebue
       calin.  De  o  mare  greutate.  Bob  mărunt,   atenţiunea  cuvenită,  ear’  în  altele  nu   să  ne  îndemne  a  le  cultiva  în  măsură
       care  se  coace  în  cele  mai  muntoase    se  cultivă  mai  de  loc.  Şi  aceasta  este   mult  mai  mare  decât  până  acum  şi,
       ţinuturi  ale  ţării,  fiind  foarte  timpuriu.  un  mare  rău.   Odată  pentru-că,  nu  e   cine  ar  fi  scăpat  din  vedere  cultura
            Cu  soiuri  de  aceste  încă  ar trebui   hotar  românesc,  care  şi-ar  avea  anu­  lor  să  nu  întrelase  a  o  face  barem  pe
       se  se  facă  probe.  Nu  e  bine,  nici  folo­  mite  părţi  mai  potrivite  pentru  crum­  viitor.
       sitor  a  rămânea  în  ale  • economiei  tot   pene,  decât  pentru  ori-care  altă  plantă;   Fiecare  plugar,  stăpân  a  câteva
       numai  la  obiceiuri  şi   deprinderi  în­  al  doilea  pentru-că,  în  lipsa  crumpene-   bucăţele  de   loc,  să  cultive  în  câte
       vechite.                                    lor,  oamenii  şi  animalele  trebue  să  se   unul  sau  barem  în  o  parte  a  unuia  şi
                                                                                               crumpene.  Să  cultive  cel  puţin  printre
                                                   nutrească  în  mod  mai  neîndestulitor.
                  Crumpenele.                                                                  cucuruz  şi,  la  toată  întemplarea,  în
                                                        Pui  în  spuză  câteva  crumpene,  ca
                                                                                               grădină,  ca  să  le  poată  avea  mai  la
            Crumpenele * i * *sunt plante  foarte  pre­  să  se  coacă,  şi  mâncarea  e  gata;  nici
                                                                                               îndemână.
       ţioase  în  economie.  Unele  se  întrebuin­  măcar  sare  nu  mai  trebue.   Beai  bine
       ţează  pentru  nutrirea  animalelor  şi  altele   apă  după  ele,  şi  eşti  sătul.  Ferbi  crum-   Ar  trebui  apoi  să  se  încerce  şi
       la  facerea  spirtului.                   I I  pene,  le  cureţi  şi  sări,  şi  deasemenea   cu  alte  soiuri,  afară  de  cele  azi  în  cul­
            Crumpenele  isbutesc  atât  la  şes    mâncarea  e  gata.    Din  crumpene  se     tură.  îndeosebi  în  grădină  ar  trebui  să
       cât  şi  pe  dealuri,  şi  la  munte.    ’  găteşte  zamă  foarte  bună,  de  dulce,  sau   punem   soiuri  timpurii,  ca  să  avem
            Nu  aleg  locul,  căci  ele  isbutesc   de  post.  Fripte  în  unsoare  sau  oleu,   nutrement  pentru  întreagă  vara.   Căci
       atât  în  pământurile  nesipoase,  cât  şi   ele  dau  de  asemenea  o  mâncare  bună   crumpenele  în  timpul  verii  sunt  un
       în  cele  lutoase  şi  humoase.   Isbutesc  şi  nutritoare.  Mâncate  cu  unt  proaspăt  nutrement  bun  şi  sănătos,  mult  mai

            Au  chemat  pe  paznicul  de  noapte.  trunzend  prin  fereastră,  luminau  faţa   în  lacrămi,  se  aruncă  peste  patul  co­
            Stah  şi-a  clătinat  capul  lui  mare   palidă  şi  istovită  a  copilului;  veneau   pilului.
       de  fiară,  pe  urmă,  luând  pe  Janko,  şi-   par’câ  să  culeagă  sufletul  plăpând  şi   Când  îşi  ridică  capul,  ochii  scum­
       1-a  pus  la  subţioară  şi  a  plecat  cu  el   simţitor,  a  căruia  vieaţă  nu  tusese  decât   pului  ei  muzicant  erau  încă  deschişi,
       în  grajd.                                  suferinţă  pe  acest  păment.               dar’  încremeniţi,  ca  în  extaz.  Chipul  lui
            Intâiu  copilul  n’a  priceput;  a  în­     Pentru  cea  din  urmă  oară  Janko    era  dulce  şi  înseninat,  asemeneta  .unei
       chis  ochii  în  nesimţire  şi  s’a  lăsat  să-’l   asculta  în  extaz  cântecele  fetelor  şi   figurine  de  ceară.  Sufleţelul  lui  plecase
       ducă;  ear’  când  Stoh  şi-a  luat  biciul   fluerile  flăcăilor  cari  se  întorceau  dela   cu  cea  din  urmă  rază  a  soarelui...
       şi  a  prins  se  lovească  cu  putere  trup-   câmp,  sgomote  dragi  ale  vieţii...        Dormi  în  pace,  Janko!..
       şorul  lui  plăpând,  a  început  se  strige:    Deodată  chipul  lui  se  înseninează                      *
                                                                                                                *    *
       »mămico!  mămico!«                        j|  şi  strîngendu-şi  în  mâna  lui  înfrigurată
            Pe  urmă  ţipetele  s’au  muiat  şi  i  vioara  pe  care  şi-o  făcuse  el  singur:     A   doua  zi  boierii,  cu  fata  lor  şi
       s’au  rărit.                                     —   Mămico,  vino  lângă  mine,  să    cu  logodnicul  ei,  se  întorceau din  Italia.
            La  cele    din  urmă  lovituri  n’a   te  întreb  ceva,  mămico.                       —   Quel  beau  pays  que  I’Italie!
       mai  zis  nimic.                                 —   Ce  e,  puiule?  răspunde  muma,        —   Si  ce  tară  de  artişti!  On  est
                                                                                                              }
                                                                                                        j
                                                                                                                           J
            A   venit  muma  şi  şi-a  dus  acasă   înecată  de  lacrămi.                      heureux  de  chercher  lâ-bas  des  talents
       în  braţe  copilul.                              —   Mămico,  dacă  mă  duc  la  Dum­   et  de  Ies  proteger...  adăoga  logodnica-
            A   doua  zi  Janko  nu  s’a  putut  da   nezeu,  o  să mi  dea  el  o  vioară,  una    Ear’  erburile  creşteau  pe  mormen.
       jos  din  pat;  ear’  în  amurgul  zilei  de-a   bună ?                                 tul  lui  Janko,  pe  când  vîrfurile  de  mes­
       treia  se  stingea  încetişor.                   —   O  se-ţi  dea,  maică,  o  să-ţi  dea.  teacăn  cântau  tînguitor  în  slava  cerului.
            Dinaintea  casei,  paserile  cântau  în     Nu  putu  să  zică  mai  mult,  căci                Traci,  de  I.  A.  Brătescu-Voineşti.
       cireşii  înfloriţi,  ear’  razele  -soarelui  pă-  suspinele  o  înecau  şi  cu  faţa  scăldată
   1   2   3   4   5   6   7   8   9