Page 1 - Bunul_Econom_1901_14
P. 1

Anul  II                              Grăştie,  (31  Martie  v.)  13  Aprilie  n.  1901                             Nr.  14














                                                                  O R G A N U L
                    A B O N A M E N T E :                                                    j.V'    ■    :  I N S E R Ţ I U N I :
                                                     „R eu niu n ii  eco n o m ice  în  O răştie"  ||  se  socotesc  după  tarifă*  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e *
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumetale  an  2 ' cor,.  (1  fl.)
               *  Pentru  R o m â n i a   15  franci.     __  A pare  î n  flecare  Sâmbătă  S.|   Abonamentele,  si  inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                   lumină  purpurie,  care  înroşeşte  frumos  I  loc  în  Transilvania  cerere  şi  căutare
            Iaviera Mrnirfl.                    . :  tot  ceriul  de-asupra  acelui  loc,  şi  care  I  pentru  oue,  şi  nici  nu  aveai  Cui  le
                                                   ne  vesteşte  că  frumos  fapt  de  înviere  i  vinde,  l-au  luat  jidanii  în  mână  şi  au
                          ? .  .
                                                   sa  petrecut  în  cutare  parte  a  naţiunii   făcut  în  timp  relativ  scurt  un  însemnat
           Tot.  viitorul  dumnezeeştei religii none   noastre  pe  cutare  teren,  şi  când  învie­ |  comerciu  de  export  cu  oue.  A zi  d in
                                                                                                                             e
       pe  caro  fărmecătorul  propoveduitor  din  i   rea  a  pornit  pe  un  teren,  urma-va  şi  i  T r a n s i 1 v a n i a  se  e xpor  t a  z ă  oue
       Nazaret  o  interneiase,  era  clătinător,  era   pe  altul  şi  pe  altul,  şi  farmecul  ei atra­  p e n t r u   16— 20  m i l i o a n e  de  co-
       îndoelnic  după  aşezarea  lui  în  mormânt.  1   ge-va  după  sine  învierea  şi  altor  părţi   i  t o a n e   pe  an,  şi  aceste  sume  vin  în
       In  inimi  intrase  multă  spaimă,  prigoni­  ale  vetrei  noastre  naţionale!        I  favorul  mai  mult  al  claselor  celor  mai
       rea  iudeilor  era  prea  crâncenă,  şi  era     La  serbarea  marelui  praznic  al  în­ i  sărace  ale  populaţiunei.  Scriitorul  a-
       acum  lipsă  de  o  mare  minune  care  se   vierii  lui  Chriştos,  nu  putem  se  rugăm  !  cestor  rînduri  a  avut  ocasiunea  se  vi-
       îmbărbăteze  de  nou  şi nebiruit mai  mult,  i   pe  D-zeu  pentru  nimic  mai bun,  ca pen­  siteze  instalaţiunea  firmei  Popper  din
       inimile  în  cari  încolţise  noua învăţătură,  i   tru  aceea:  se  ne  ajute  ca  prin fapte să­ t  comuna Sf.-Miclăuşul-mare  (N.-S.-Miklos)
       se  le  înferbânte,  se  le  întărească  pentru   nătoase,  vrednice,  cu putere atrăgătoare,  i  corn.  Torontal,  care  vinde  oue  şi  găini
       a  se  face  însele1  propoveduitoare  mai  i   încălzitoare,  se grăbim  cât  mai  curând  i  pentru  6 — 8  milioane  coroane  pe  an.
       departe,  până  la  marginile  lumii.     i  învierea  noastră  ca  popor  pe  toate  te-  |  Ea  are  instalaţiuni  speciale  pentru  în-,
            Şi  această  minune  Isus  o făgăduise   renele  şi  pe  toată  linia  şi  în  deosebi  |  grăşatul  găinilor  şi  galiţelor,  îngraşe
       încă  nainte  de  moarte,  şi  a  urmat.  în  i  se  lumineze  şi  pe  aceia,  cari  ca  trimişi   de-odată  până  la  32.000  jgaliţe,  ear’
       faptul  învierii  sale  din  morţi.   învierea  ai  satanei,  prin  munca  lor  încearcă  nu­  la  secţia  ouelor  erau  ocupate  vr’o  30
       aceasta  a  fost  coroana  minunilor  făcute  i  mai  a  învenina  inimile  bune  şi  a stînge  i  de  femei,  mare  parte  Românce,  cu  ale­
               ^                                 1
       pe  pământ,  coroana  însăşi  operei  sale  j  credinţa  în  noi  înşine  şi  în  viitorul nos­  gerea  şi  clasificarea  lor,  împărţendu-Ie
       mari:  când  au  văzut învăţăceii lui şi  mul-  j tru.  N’avem  cuvinte  de-a  ne  îndoi  cu   în  clase  după  calitate,  nu  după  mărime,
       ţimea,  că  LI  nu  numai  a  înviat  pe alţii  j sufletul,  c i, chiar  multe  arătări  avem  şi  j  Casa  îşi   avea  agenţii  ei  în  Bănat,
       din  morţi,  ci  şi  el  însuşi  a înviat  a  treia  i ici  şi  colo,  învingeri  a  principiului  Bi­ i  Sârbia,  Bulgaria,   România  ete.,  care
       zi,  din  sufletele  lor  a  pierit  ori-ce  ne-  ! nelui  asupra  Răului,  ici  mai  în  mic, colo  |  cutreerau  satele  pentru  adunatul  ouelor
       hotărîre,  ori-ce  îndoială,  făcând  loc  pu-  j mai  în  mare,  cari  sunt  potrivite  a  ne  I  şi  găinilor,  şi  apoi  cu  representanţii  ei
       ternicei  hotărîri  de-a  alerga  şi  propo-  i întări  sufletele  şi  credinţa, precum faptul  i  la   Zurich,   Viena,  Berlin,   Hamburg,
       vedui  pe  acest  Fiu  a  lui  D-zeu  şi  înve-  | învierii  a  întărit  pe  cele  ale  apostolilor,  |  Paris,  Londra  etc.  pentru  desfacere,
       tăturile  Iui.                        ■■   i încât  au  pornit  din  biruinţă. în  biruinţă  i   O  altă  firmă  şi  mai  mare  se  află
       f                          '■           '
            învierea  a  fost  deci  biruirea însăsi,  i   şi  au  cucerit  lumea!          I  la  Timişoara  într’un  sat  vecin.  Tot  aşa
       cea  mai  mare  biruire  a  sufletelor,  după  j   „Christos  a  înviat!             j  în  grădinărie  şi  cultura  de  grădină,
       care  a  urmat,  că  sufletele  biruite  de  j                                       I  care  a  luat  un  avânt  toarte  mare  în jurul
       faptul  învierii,  au  biruit  ca  mâne  ele  j                                      j  Timişoarei,  unde  sunt  firme,  cari  fac
      rânduri  şi  rânduri  de  alte  suflete,  adu-  i    Organisaţiuni economice          i  afaceri  de  milioane  pe  an,  din  nişte
       cendu-le  în  sinul  nouei  şi  d-zeeştei  re-  i                                    I  începutul»  tare  modeste.
                                                                      şi
       ligii  a  lui  Isus.                      j                                                 Inse  neîntrecuţi  sunt,  în  ceea-ce
                                                     scoale  profesionale.                  I  priveşte  cultura  fructelor,  Americanii
            Sufletele  noastre  a  Românilor  din  j                                          de  vest,  California,  unde  sunt   firme
                                                                     ii.
      această  ţară,  sunt  astăzi  în  starea  de  I                                         speciale  pentru  anumite  soiuri  de  mere,
      îndoială,  de  nehotărîre,  în  care  erau ale J   Unde  duc  specialisările  şi  ocu-   de  pere,  cireşe,  caise,  persece  etc.  de
      celor  dintâi  credincioşi  ai  lui  Isus,  în  i   paţiunea  cu   o  singură   ramură  ori   i  sute  de  hectare  de  teren,  ear’  în  ceea-

      zilele  morţii  sale.   Cu  drept  sau  fără  i   două  de   producţiune,  ne   dovedesc   ce  priveşte  culesul,  sortatul,  embala-
      drept  cuvânt  s’a  sălăşluit  această  îndo-  j   resiiltatele  obţinute  de  diferite  firme   giul  (pachetarea)  şi  utilisarea  fructelor
                                                  specialiste,  din  care  vom  cita  numai
      ială,  amorţire,  în  sufletele  noastre,  nu  |                                      !  Americanii  sunt   tuturor   popoarelor
      cercetăm.                                 j  doue  caşuri.                              superiori;  de  aceea  ei au reuşit în scurtă
            Constatăm  înse,  că  pe multe terene  j   Se  luăm  bună-oară  numai  câteva     vreme  se facă  Europenilor  o  concurenţă
      ale  vieţii  noastre  publice româneşti, spe-  j  din  cele  mai  neînsemnate,  înse  obiecte   straşnică  pe  pieţele  Europei,  nu  numai
      cial  pe  terenul  bisericesc  şi  pe  cel  eco­  de  consumaţiunea  zilnică  şi  de  prima   în  grâne,  cărnuri,  unsori,  unt,  brânză-
      nomic,  vedem  sau puncte  singuratice sau   necesitate.  De  es.  comerciul  cu  oue.   turi,  ci  şi  în  fructe  proaspete,  uscate
      câte  un  colţ  întreg  de ţară luminat de-o  Unde  acum  10— 15  ani  nu  exista  de i  şi  conservate.
   1   2   3   4   5   6