Page 6 - Bunul_Econom_1901_14
P. 6
Pag. 6. ___ B UN UL ECONOM '--y / ■ ''/ Nr. i4 ) ■
Invitare la serata teatrală, ce rninial a alcătuit o seria de rapoarte cas, care a pus în jale aproape întreg
vor arangea meseriaşii rom. din loc asupra industriilor din România. Primul oraşul. Edificiul fiind la un loc de
raport, care tracteară despre industria
în folosul fondului lor, Sâmbătă la 20 frunte în oraş, a fost locuit de mai
hârtiei şi cartonului, a apărut în broşură.
Aprilie st. n. a. c. în sala hotelului multe persoane de frunte, ear în parter
„Tansilvania" începutul la 8 ore seara. Reuniunea meseriaşilor şi comer mai multe prăvălii mari. Sâmbătă pe
Preţul-locurilor: Locul I. şirul 1, 2 şi cianţilor din Sebeş „Andreiana“ invită la 2 ore d. a. aripa dreaptă a edifi
3 câte 2 cor., şirul 4 1 cor., 80 fiii., la Producţiunea Teatrală care se va ciului s’a dărîmat, îngropând sub ruine
Locul II. şirul 1 şi 2 câte 1 cor. 20 arangea Marţi 3/16 Aprilie a trea zi mulţime de oameni. Numai decât s’a dat.
fii, şirul 3, 4 şi 5 câte 1 coroană. de sf. Paşti în sala cea mare hotel „La semnal de alarmă şi la faţa locului au
Parterre 80 fii. Galerie 50 fii. Loja 8 Leul de aur“ în Sebeşul-Săsăsc. grăbit pompierii şi miliţia. Abia după
coroane. Bilete de intrare se află în două ore de muncă încordată au dat
prăvălia dlui I. Lăzăroiu şi seara la Mănăstire vândută la licitaţie. de prima jertfă. Pânâ Sâmbătă noaptea
cassă. După teatru urmează joc. la 12 ore au scos de sub ruine 14
Săptămâna trecută a fost vândută la
P r o g r a m. 1. „I d i 1 la ţ a r ă " licitaţiune publică mănăstirea din Passy persoane, parte cu totul sdrobite, parte
Comedie într’un act de Juin şi Flerx, a călugăriţelor asumţioniste, din causă grav rănite, ear trei fete, cari au
localisată de Maria Baiulescu. Persoa că proprietarul mănăstirei (ordul călugă tîrguit, au scăpat ca prin minune într’un
nele. Tamfir Berbec, mare proprietar riţelor) nu a voit se solviască imposi- colţ al prăvăliei. Se zice, că sub ruine
dl Petru Banciu, Smaranda, soţia lui tele erariale (darea). Mănăstirea a fost mai sunt mulţi oameni îngropaţi, de-
d-şoara Safta Adămescu, Vasilache cumpărată de bancariul Ernesto Pacelli oare-ce prăvălia era plină de cumpără
Coteţ, neguţător dl Rusalim Ionescu; cu un milion şi patruzeci mii de franci. tori. Causa dărîmărei nu se ştie încă.
Ţinea, soţia lui d-şoara Roşa Raţiu,
Dăncescu, vârul d-lui Berbec dl Petru Petrecere în Crişcior. Tineri J"J în (feobfte cu n oscu t atât în patrie
Muntean, Mărioara, orfană, sub tutela mea studioasă din Crişcior şi jur invi cât şi în afară, că serhănţele economice şi
d-lui Dânc d-şoara Catinca Russ, tă la producţiunea teatrală, ce o va a- de grădină ale lui Mauthner să liferează pe
Costică Rioşian, dl Iuliu Muntean, rangia la 3/16 Aprile (a treia zi de sf. de trei ori atâtea ca alte semenţe. Indeoşeb
excelente sunt sfimonţele impregnate de napi
Petrea, servitor dl P. Tâmpa, Un îm- Paşti) în Crişcior. Intrarea: 2 coroane,
ale acestei firme, prevăzute ca marcă cu o
părţitor de scrisor, P. Mihălţian. 1‘60 cor şi locul III. 1 coroană. Ve stea, care nu e a să confunda cu alte maree
2. „Ot r avă F e m e i a scă" comedie nitul curat e destinat pentru renovarea asemănătoare şi totuşi neconţinend semenţe
într’un act de N. Ţinţariu. Persoanele. proiectată a bisericei. începutul la 7V* de napi impregnate. Semenţele lui Mauthner
Tiberiu Câmpean, redactor dl P. Banciu, ore seara. sunt de un preţ neîntrecute şi economii fac
foarte bine dacă îşi procură sămânţele dela
Lenuţa, soţia sa d-şoara Valeria' Groff,
E. Mauthner (Budapesta),
Dr. Lucian, medic dl Rusalin Ionescu,
Mare nenorocire. Din oraşul ■ 5 —8
Bran, fecior dl Constantin Budoiu.
Baja (Alto'ld) soseşte ştirea despre o în
fiorătoare catastrofă. Unul dintre cele Cocostîrcul soldaţilor. Foile
>
Industriile din România. Dl mai mari şi frumoase edificii ale o- germane scriu nişte lucruri hazlii despre
inginer Gheorghe Hazu, inspector do- rasului s’a dărîmat Sâmbăta trecută, un cocostîrc (barză), pe care îl numesc
Se părea, că întreagă ludea s’ar fi — Moartea Nazarineanului! sbiera Părea, că toate duhurile iadului ş’ar fi
adunat în Ierusalim. Palatul guvernato mulţimea într’un glas. dat întâlnirea în Ierusalim.
rului era plin de mulţimea, care urla şi — De ce? ■ Dela palatul guvernatorului până
ţipa; ea se îmulţea mereu. Am chemat — Fiindcă e hulitor de Dumnezeu. la muntele Sionului mulţimea se întin
pe soţia mea la mine, căci ştiam des A prorocit ruinarea templului! Se dă dea, urlând, ţipând om în spatele omu
pre ea, mărite împărate, că e femeie ca fiu al lui Dumnezeu. lui, ea un. corp negru, lung, uriaş.
din Galilea şi are însuşiri profetice. Ea — Ca Mesia! Ca regele Jidovilor! S ’a întunecat, ca într’o noapte de
se arunca plângând la picioarele mele urla mulţimea. earnă şi cum a fost în ziua uciderii
şi-’mi zise: — Răstigneşte-l! sberau ei, încât lui Iuliu Caesar.
zidurile palatului se cutremurau. Stăm singur înaintea palatului,
— Stăpâne, nu ţe încurca în afa
Numai un om era deplin liniştit Oraşul par’că ar fi murit. Gardiştii mei
cerea acestui om sfânt. Eri l-am văzut
în mijlocul mulţimei, Isus Nazarineanul. încă au esit cu cavaleria sub conduce-
în vis. Umbla pe de-asupra apelor şi >
Un singur chip de scăpare a lui rea unicului sutaş, ca pe cât s’ar putea;
sbura pe aripele vântului. Furtuna şi
valurile i-se supuneau. Priveşte, în apa Isus mai aveam. Am lăsat să mi-se se ţină" ordinea.
Hodronului curge sânge, soarele jeleşte, aducă apă, şi drept semn al indignării, Inima mi-se sfâşia de durere. Sim-
ca vergura Vesta zid uită. Pilate, stă mi-âm spălat mânile. ţiam, că se întâmplă un lucru, cu care
pâne! mare primejdie te ameninţă, dacă In zădar. Massa de popor resvrătită au de a face mai mult zeii, decât
nu vei asculta de mine. urla în conţinu: oamenii. întreg ceriul era acoperit de
— Restigneşte-1 j Răstigneşte-l! nori negri şi îngreunaţi cu furtună .şi.
Am păşit în sala judecăţii, însoţit
Mărite Cesare! Am vezut adese-ori s’au auzit glasuri, pe cari nici odată,
de gardiştii mei.
masse de vulg turburate şi aţîţate, dar’ urechie de om nu le-a auzit.
— Ce vreţi? am zis mulţjmei. asemenea acestea nici odată n’am văzut. In întâiul cias âl nopţii am mers^
