Page 2 - Bunul_Econom_1901_14
P. 2

B U N U L  ECONOM               _____________ ___________________ Nr.  14_
        '   Pag~  2
               Tot  aşa  şi  în  industrie.  Industria   munelor  noastre  comasate  în  libera  dis-   afla  înrudirea,  au  băgat  de  seamă  că
          mare' de  fabrică  şi-a  transpus  sediul   posiţie  a  proprietarilor  lor,  ferite  de   unele  feluri  de  ierburi  cari  creşteau
          ei  dela  oraşele  înguste  şi  scumpe  afară  ori-ce  amestec  şi  ingerinţă  din  partea   când-va  din  belşug  într’unele  locuri,  cu
          la  ţearâ,  unde  braţele  şi  terenul  sunt   streină,  şi-şi  vor  găsi.  îndată  valoarea   timpul  pier  şi   n  locul  lor  se  ivesc
          relativ  mai  ieftine,  materia  primă  în   lor,  căci  între  Românii  cumpătaţi  din   altele.
          apropiere  şi  îi  stau  de  multe  ori  şi  în­  firea  lor  se  vor  găsi  şi  inteligentele  şi   •   Va  să  zică,  atât  din  ceea-ce  au
          semnate  mijloace  de  exploatare  la  dis-   braţele  necesare,  cari  să  le pună  în  va­  băgat  de  seamă  învăţaţii  cât  şi  din  îm­
          posiţie.  De  ordinar  o  industrie  şi  fa­  loare,  braţele  supranumerare  vor  găsi   puţinarea  bucatelor  sămănate  mai  mulţi
          brică  naşte  pe  alta  şi  o  favorisează   ocupaţi une  şi  câştig  la  ei  acasă,  băn­  ani  de-arîndul  pe  acelaşi  loc,  yrmează
          direct  ori  indirect  şi  sporesc  conside­  cile  şi  reuniunile  de  credit  şi  economii   că  trebue  să  schimbăm  adeseori  bu­
         rabil  populaţiunea  şi  bunăstarea.        vor  găsi  în  ce  anumite  Întreprinderi   catele  unele  după  altele  şi  să  le  schim­
                                                     obţin  dividende  şi  beneficii  mai  mari,
               Să  luăm  de  ex.  ce  era  înainte                                              băm  cu  oare-care  chibzuială,  după  oare­
                                                     avuţia  şi   producţiunea  naţională  va
          vreme  valea  Prahovei  din  România                                                   care  legi,  nu  numai  aşa  la  întâmplare-
                                                     spori  considerabil  şi  cu  ea  şi  bunăsta­
         faţă  de  Braşovul  industrial?  Astăzi  nu                                                  S ’au  gândit  multă  vreme  învăţaţii
                                                     rea  poporului  şi  inteligenţa  ori  pătura
         judeţele  Ialomiţa,  Teleorman,  Brăila,                                               să  afle  din  ce  pricină  nu-i  prieşte  ace­
                                                     cultă  a  lui!  Atunci  drumurile  de  fer
         etc.  cu  vastele  lor  moşii  de  multe  ze­                                          luiaşi  fel  de  bucate,  dacă  e  sămănat
                                                     nu  vor  mai  scoate  şi  alunga  pe  Român
         cimi  de  ani  de  pogoane  şi  cu  pămân­                                              mai  mulţi  ani  de-arîndul  pe  acelaşi
                                                     din  vatra  şi  satul  lui  şi  nici  doinele  şi
         tul  încă  virgin  al  lor  representă  bogă­                                           loc....  Lucrul  să  tălmăceşte  astfel:
                                                     cântecele  nu  vor  mai  fi  în  pericol  a
         ţia  României,  ci  judeţele  relativ  mici                                                  Ori-ce  fel  de  bucate  sug  hrana
                                                     peri,  de  care  lucru  se  plâng  azi  căr­
         şi  sărace  de  munte,  Prahova,  Băcăul  au                                            lor  din  pământ,  unde  sunt  fel  de  fel
                                                     turarii  noştri.
         angajate  capitalurile  cele  mai  multe  şi                                            de  sucuri  supte  de  rădăcini.
         nutresc  populaţiunea  cea  mai  deasă.
                                                                                                      Dar’  fiecare  fel  de  bucate  alege
         Ba  putem  zice  cu  drept  cuvânt,  că  va­                                            din  pământ  numai  aceea  ce-’i  prieşte,
                                                               A g r i c u l t u r a
         lea  Prahovei  este  unicul  centru  indus­
                                                                                                 lăsând  pe  unele  neatinse.
         trial  dintre  toate  ţerile  locuite   de                                                   O  pildă:  cartofii  se  tac  mai  bine
         Români.                                        Cum  trebue  să  urmeze  sămănâturile?
                                                                                                într’un  pământ  mai  năsipos,  asta  o  ştie
                                                          Dacă  sămănăm  pe  acelaşi  loc  mai
              La  noi în  Transilvania  câte  zecimi                                            fie-ce  plugar,  fiindcă  în  năsip  e  tocmai
                                                     mulţi  ani  de-arîndul  acelaşi  fel  de  bu­
         şi  sute  de  puteri  de  Cai  nu  sunt  la                                            ceea-ce  prieşte  creştere!  cartofilor.
                                                     cate,  vedem  că  de  unde  în  anii  din-
         disposiţia  Românilor  noştri  în  nume­
                                                     tâiu  creşterea  bucatelor  era  minunată        Grânele  se  fac  într’un  pământ  de
         roasele  cursuri  şi  căderi  de  ape,  şi  ce
                                                     şi  era  belşug  la  seceriş,  ori  la  cules,   Unde  să  poată  suge  p e a t r a   care  le
         bogăţii  enorme  nu  ascunde  solul  în  nu­
         meroasele  gisemente  şi  straturi  de  ma­  în  anii  din  urmă  bucatele  nu  se  mai   întăreşte  paiul.  Grânele  cu  paiul  moale
         terii  prime  utile,  cari  azi  zac  nefolosite   fac  ca  la  început,  tânjesc,  până-ce  a-   cad  şi  ne  aduc  numai  pagube.
         din  causa  pământurilor  necomasate,  a    jungi  vorba  Românului,  de  »svârli  cu        Se  înţelege  dar’  că  un  lucru  care
         d’ăvălmăşiei  şi  a  silei  de  câmp  şi  fo­  baniţa  şi  iei  cu  pălăria«.          nu-i  tocmai  de  folos  unui  fel  de  bucate,
         loase  comune,  şi  recte  sunt  ale  nimă­      Pe  de  altă  parte,  învăţaţii  cari   poate  prii  destul  de  bine  altuia,  aşa
         nui ?!!  Daţi  pământurile  şi  hotarele  co-  strîng  fel  şi  fel  de  ierburi,  pentru  a  le  încât  două  feluri  de  bucate  cari  n’ău

                     F O I Ţ  A                      ce  s’au  petrecut  în  zilele  din  urmă  în   aceea,  că  religia  lor  le  opreşte  a  şedea
                                                     provincia  ta  ludea,  au  fost  de  aşa  na­  la  o  masă  cu  Romanii,  a  mânca  şi  a
                 Isns  naintea  lui  Filat.          tură,  încât  cred  de  lipsă  a  le  face  cu­  bea  cu  ei.  Am  luat  aceasta  drept  pri­
                                                     noscute  în  toate  amănuntele  lor,  ţie   cină  îndeajuns,  însă  am  văzut  de  altă
              Mai  anii  trecuţi  a  făcut  mare  zvon   Cesare  maiestatic;  căci  de  loc  nu  m’aşi   parte  îndată,  că  cei  cuceriţi  sunt  duş­
         vorba  ce  eşise,  că  învăţatul  englez  Dr.   mira,  dacă  ele  ar  abate  în  altă  parte   mani  juraţi  ai  cuceritorului.
         Mohon  ar  fi  dat  în  o  archivă  din  Roma   istoria  poporului  roman,  şi  pentru-că   Aşa  se  pare,  că  între  toate  oraşele
         peste  o  scrisoare,  care  este  tocmai    mi-se  pare,  că  Zeii  noştri  s’au  întors   cucerite,  Ierusalimul  va  fi  mai  greu  de
         scrisoarea  pe  care  Pi lat  din  Pont  o   de  cătră  noi.   Mai  că  aşi  putea  zice :   cârmuit.  Poporul  era  atât. de  neliniştit,
         trimisese  din  India  cătră  Domnul  seu
                                                     blăstămată  să  fie  ora,  în  care  am  luat  încât  mă  temeam  de  revoluţiă,  pentru
         împăratul  Tiberiu  la  Roma,, despre  miş­  conducerea  Iudeii  dela  Gratus  Valerius.  a  cărei  sugrumare  însă  nu aveam  decât
         carea  ce  s’a  produs  în  jurul  lui  Isus   •  Când  am  sosit  în  Ierusalim,  cel   o  centuriâ  şi  o  mână  de  soldaţi.   Am
         Christos  în  zilele  din  urmă  ale  petre­  dintâiu  lucru  mi-â  fost  să  dau  un  ospăţ   cerut  ajutor  dela  locţiitorul  din  Siria,
         cerii  sale  pe  pământ,  în  zilele  cele  mai
                                                     de  gală,  la  care  am  învitat  pe  tetrar-  însă  m’a  înconştiinţat,  că  abia  dacă  are
         viforoase,  ale  patimilor  şi  judecăţii  sale.   chul  din  Galileia,  pe  archiereu  şi  alte   şi  el  destulă  armată,  ca  să  ţină ordinea
         Că  scrisoarea  din  vorbă  e  adevărată    multe  persoane însemnate.  La  ora prân­  în  provincia  proprîă.
         apocrifă,  învăţaţii  discută  încă,  dar’  ea   zului  însă  nu  a  venit  nici  unul.  Aceasta   Intre  alte  întâmplări  cari  mi-au
         este  totuşi  vrednică  a  fi  cetită  ca  o   a  Vătămat  adânc  demnitatea  mea,  ca   venit  la  cunoştinţă,  unul  mai  ales  mi-a
         curiositate  cel  puţin.   Iată  cum  ar  fi   locţiitorul   puternicului   Cesar.   Peste   lănţuit  grija.   S’a  sculat  adecă  un  om
         sunând  ea:                                câte-va  zile  m’a  cercetat archiereul.  Pur­  tinăr  în  Galileia,  care  vesteşte  nişte
                 împăratul  Tiberiu.                tarea  lui  a  fost  serioasă,  ce-i  drept,   învăţături  nouă,  şi  ţine  că  el  este  tri­
              Salute  Ţie,  Maiestate!  întâmplările  însă  fariseiască.   Şi-a  seu sat  lipsa  cu  misul  lui  Dumnezeu.  La  început  gân-
   1   2   3   4   5   6   7