Page 5 - Bunul_Econom_1901_14
P. 5

Kr.  14  .  ;  ..  :               ...         <    BUNUL    ECONOM                 ___                               Pag.  5

        un  bărdaş,  cum  şi  alţi  meseriaşi.   Şi   tru  se  serveşte  mai  rar.  Pricina  de  că­  deschis  de  ministrul-preşedinte  Koerber
        ceea-ce  se  poate  vedea  în  Turnişor,  petenie  este,  pentru-că ei  în  mare  parte  în  numele  guvernului.
        întâlnim  şi  în  alte  comune  săseşti.  Cu   ne  lipsesc,  şi  neavând  meseriaşi  de-ai
        chipul  acesta* la  ei  ajutorul  împrumutat  noştri  trebue  să  cheme  în  ajutor  me­
                                                                                                    Limba  rusească  în  armata
        între  meseriaşi  şi  plugari  urmează  în   seriaşi  de  alt  neam.   Mai  sunt  însă  o
                                                                                               Prusiei.  Oficerii  armatei  prusîace  s’au
        mod  foarte  firesc,  pentru-câ, s.  p. - având  mulţime  de  alte  cause,  cari  fac  de  nici
                                                                                               pus  cu  totadinsul  să  înveţe  limba  ru­
        eu  pe  fratele  meu  bărdaş,  pe  vărul    puţinii  noştri  meseriaşi  nu  se  pot  bu­
                                                                                               sească,  aşa  că  instructorii  ruşi  abia
        meu  zidar,  pe  unchiul  meu  măsar  şi    cura de sprijinul  obştei  româneşti.  Aceste
                                                                                               răsbesc  să  deie  ore  tuturor  câţi  se  a-
        .pe  cumnatul  meu  lăcătar,  şi  trebuind   cause  le  vom  înşira  cu  alt  prilej.
                                                                                               nunţă.   Guvernul  încă îi  îndeamnă  mult
        să-’mi  zidesc  casă,  grajd  şi  şură,  de  si­  Pe  temeiul  celor  spuse  până  aici
        gur  cu  ei  am  se  mă  ajut.  Saşii  şi  Un­  putem  scoate  lă  iveală adevărul,  că  aju­  la  aceasta,  ear’  celor  cari  la  şcoala  de
        gurii  o  şi  pot  face  aceasta,  căci  ei .ău   torul  împrumutat  între  plugarii  şi  me­  resboiu  fac  cu  succes  buti  examenul,
        meseriaşi  mulţi  şi  buni  de  tot  felul,  şi   seriaşii  noştri  este  slab,  şi  că  acest  aju­  le  dă 800— 1000 de  maree  spese  de  că­
        nu  sunt  constrînşi  se  alerge  la  ajutor   tor  se  va  răspândi  şi întări  numai  prin   lătorie  şi  trei  luni  concediu,  ca  să  că­
                                                                                               lătorească  în  Rusia.
        strein.                                    înmulţirea  meseriaşilor  noştri  de  tot  fe­
             Nu  tot  aşa  stăm  noi,  cari  ducem   lul,  meseriaşi  însă  unul  ca  unul.
       mare  lipsă  de  meseriaşi  şi  îndeosebi         Cu  cât  acest  timp  va  sosî  mai  cu­   Budapesta  după  confesiuni.
       -de  meseriaşi  aevea  buni.  Astfel  dacă   rând,  cu  atât  mai  bine  pentru  noi.   Conducătorul  numărării  populaţiunei  Bu­
        ne  trebue  biserică  sau  şcoală  în  co­                                             dapestei  a  presentat  primarului  con­
        mună,  ori  dacă  cutare  vrea  să-şi  facă                                            spectul   populaţiunei   după  cofesiuni.
        o  casă  sau  altă zidire  mai  cum  se  cade,                                         După  acest  conspect  „capitala  şi  reşe­
                                                         Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l
        fără  ajutorul  meseriaşilor  streini,  acestea                                        dinţa"  are  locuitori  stabili:  703,440.
        nu  le  putem  sevîrşi.   In  asemenea  îm­                                            Dintre  aceştia  catolici  sunt  427,122;
                                                         Convocarea  Sinoadelor.          Pe
        prejurări  ne  aflăm  şi  când  e  vorba  se                                           mosaici  (jidani)  166,197;  reformaţi:  62
                                                   ziua  de  8  (21)  Aprilie  sunt  convocate
        ne  agonisim  fel  şi  fel  de  maşini  şi                                             mii  837;  luterani:  37,170; gr.-or.,  unitari,
                                                    Sinoadele  eparhiilor  române  gr.-or.  în
        unelte  economice,  cum  şi  alte  multe                                               mohamedani  sau  alte  confesiuni  10,131.
                                                    Sibiiu,  Arad  şi  Caransebeş.  In  sinodul
        obiecte  de  trebuinţă.  Cu  chipul  acesta                                            După  catolici  urmează  aşadar’  în  rândul
                                                    archidiecesan  din  Sibiiu,  între  alte  o-
        plugârimea  noastră  este,  vrend-nevrend,                                             al  doilea  Jidanii,  cari  în  1870  formau
                                                   biecte,  consistorul  va  presenta  şi  un
        constrînsă  în  cele  mai  multe  caşuri  se                                           16 6% ,  azi  însă  23.6% .  In  cei  din  urmă
                                                   proiect  despre  modificarea  statutului
       •ceară  ajutorul  dela  streini,  şi  se  verse                                         30  de  ani Jidanii  s’au  sporit  dela  44,890
                                                   fondului  de  pensiuni  al  archidiecesei.
        sumedenie  de  bani  în  buzunarele  ace­                                              la  166.198  suflete,  aproape  de  patru
        lora.  In  schimb  meseriaşii  streini  din                                            ori  mai  mult.  Biserici  sunt  în  Budapesta:
        oraşe  cumpără  dela  plugarul  nostru:          Congres  contra  beuturii.            rom.  cat.  27,  israelite  7,  reformate  6,
        bucate,  vite,  vin,  lemne,  - ş.  a.  lucruri,   Mâne,  9  Aprilie  n.,  se  va  ţinea  în   luterane  3,  gr.-or.  4,  grec.  cat.  1,  mili­
        cu  chipul  acesta  stabilindu-se  un  fel   Viena  sub  preşedinţa   ministrului  de   tare  1,  baptiste  1.  Cu  totul  50.  Servi­
        de  ajutor  împrumutat  între  ei.         instrucţiune  Harţei,  al  optulea  congres   cii  divide  se  ţin  în  12  limbi.
             Cu  meseriaşi  români  plugarul  nos-  contra  alcoolismului.  Congresul  va  fi


        spre  cer,  ear’  ceea-ce  s’a  scris  de  că-   ţeles  mai  întâiu  cu  Pilat.  In  cursul  sfă-   fu  prins  şi  întreg  oraşul  răsuna  de
        trâ  proroci  trebue  se  se  împlinească.  tuirilor  Pilat  a  declarat  lui  Herod,  că   urletul:
             —  Tinerele,  i-am  zis  blând,  tu  me   el  socoteşte  pe  Isus  de  cel  mai  mare   —-  Răstigneşte-1!  Răstigneşte-1!
        sileşti  să-’mi  prefac  rugarea  în  poruncă.   filosof a  lumii,  că  în  vorbirile  lui  nu   In  contra  lui  Isus  s’au  aruncat  trei
        Aceasta  o  cere  pacea  provinciei.  In   vede  hulă  în  potriva, lui  Dumnezeu  şi   partide  puternice:  Herodianii,  Saducheii,
        cuvântările  tale-  aşa  dar’  se  fie  mai   este  aplecat  a-i  da  şi  pe  mai  departe   cari  urau  pe  Isus  şi  voiau  să  scuture
        multă  cumpătare.  Pace  ţie !             libertarea  cuvântului.  Herod,  auzind  pă­  jugul  Roman, şi  Fariseii,  cărora  Isus li-a
             —  Domnul  meu!  răspunse  Isus,      rerea  lui  Pilat,  s’a  depărtat  c’un  zim-   plesnit  în  faţă  atâtea  adevăruri  crude.
        eu  n’am  venit  se  vestesc  răsboiu  în   bet  amar.                                 Lângă  aceştia  s’a  mai  adaus  poporul
        lume,  ci  pace,  îndurare  şi  iubire.   Eu    Spune  mai  departe,  cum  prilegiul   cel  neînfrânat,  care  totdeauna  îşi  află
        m’am  născut  în  ziua,  când  împăratul   sărbătorilor  apropiate  ale  Paştilor  a  fost   o  plăcere  în  astfel  de  turburare.
        Roman  August  a  dat  pace  lumii.   Pri­  folosit  pentru  aţîţarea  poporului,  ba  au   După  aceasta  raportul  spune:
       gonirea  nu  vine  dela  mine,  ci  eu  o   răpit  chiar  şi  din  scumpeturile  templu­     Pe  Isus  l’au  dus  la  Caiafa,  unde
       aştept  dela  alţii,  şi  din  voinţa  Tatălui   lui.  Pericolul  era  mare,  atât  de  mare,   Pau  judecat  la  moarte.  Apoi  archiereul
        meu  eu  o  voiu  purta  cu  răbdare.   De   încât  fu  butjucurit  şi  un  ofiţer  Roman.   l’a  adus  Ia  mine  să  spun  asupra  lui
       aceea  ţineţi  ţie  înţelepciunea  lumească.  Dela  guvernul  din  Siria  a  cerut  Pilat  judecata  morţii.  Eu  am  răspuns,  că  Isus,
             Cu  aceasta  a  perit  ca  o  umbră...  de  repeţite  ori  două  companii  de  pe-   ca  Galilean,  se  ţine  de  Herod  şi  l’am
             Mai  departe  Pilat  spune,  că  Jidovii   destrime  şi  o  companie  de  cavaleriă,   trimis  acolo.  Acest  laş  însă,  sub  cuvânt
       au  găsit  în  Herod  un  bun  părtinitor,   dar’  nu  i-a  sosit;  a  fost  silit  aşa  dar’   că  el  datoreşte  cu  supunere  locţiitoru­
       acesta  ar  fi  fost  gata  a  ucide  îndată   să  privească  în  neputinţă  cele  ce  se   lui  împăratului,  a  pus  soartea  lui  Isus
       pe  Isus,  însă  necutezând  a  se  pune  în   întâmplă.  Poporul  a  băgat  de  seamă   în  mânile  mele.   Astfel  a  ajuns  earăşi
       potrivă  eu  Senatul  din  Roma,  s’a  în-'. starea  strîmtorată  a  lui  Pilat,  căci  Isus  la  mine.
   1   2   3   4   5   6   7   8