Page 2 - Bunul_Econom_1901_15
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 15
în oraşe şi chiar şi pe la sate, sunt fă dacă el se cultivă pentru sămânţă şi lua în anii buni, calculând 2 cosituri,
cut^ din sorg, ear’ mănuşa sau coada mături. peste 500 mâji metrice nutreţ verde
lor e din lemn. Când să samănă în rînduri, depăr sau peste 150 măji metrice nutreţ uscat.
tarea dintre aceste trebue se fie 45— 50
In Ardeal se cultivă foarte puţin Această plantă e vrednică a fi luată
cm., ear’ între fire cam de 30 cm. Boa
sorg, numai ici-colea pe de marginea în deaproape băgare de seamă şi a se
bele să îngroapă la adâncime de 3— 8 cm.
locurilor sămenate cu cucuruz. face încercări cu ea cu deosebire în lo
Dacă să samănă pentru nutreţ, să curile unde alte plante nu prea isbutesc
In mijlocul Ungariei, pe Alfold, se
patul dintâi să poate face, dâr’ nu şi din causa secetei. De sigur în multe
cultivă în măsură mai mare. In Româ
săpatul de a doua, şi adunatul muşu- hotare să âflă anumite locuri, unde ni
nia încă abia acum încep a-’i da ceva
noiului în jurul firelor nu e de trebuinţă. mic n’ar isbuti mai bine decât sorgul,
atenţiune. In jurul Bucureştilor se cul
Sămânţa sorgului este mai măruntă de şi nici o altă plantă n’ar aduce aşa ve
tivă ca plantă de nutreţ pentru bivole.
cât a cucuruzului. La un hectar sunt nit frumos ca el. Agonisiţi-vă deci să
In ţările calde oamenii întrebuin
de ajuns 10 kg., dacă sămănatul să face mânţă şi încercaţi.
ţează boabele sorgului ca hrană. La noi
cu maşina, în rânduri, 15— 20 kg. dacă
aceste boabe se dau porcilor şi galiţe-
se samănă prin împrăştiate. Plantele de ţesut.
lor. Din cotoarele şi spicele sorgului să
Sorgul de nutreţ să coseşte când Dintre plantele de ţesut, în ţeara
fac mături şi perii; ear’ în ţerile calde
a ajuns la 1 metru înălţime, râtezându- noastră se cultivă numai cânepa şi inul;
se face zăhar şi spirt.
se mai de sus ca spicoasele. Iii starea şi chiar şi aceste pe zi ce merge în mă
Mult mai mare însemnătate însă
aceasta el este ierbos, şi în stare verde sură tot/mai mică. Pricina este a se
are sorgul ca plantă de nutreţ. El is-
animalele îl mânca cu plăcere. căuta mai ales în împrejurarea, că îna
buteşte mult mai bine ca alte plante în
Lăsat să se desvoalte deplin, el inte cam cu o sută de ani au început
locurile sărace şi uscate şi în timp de
creşte înalt ca şi cucuruzul. In vârf are a se introduce în părţile noastre plante
secetă nu tânjeşte ca, s. p., cucuruzul
un tel de spic, din care se gătesc mă de ţesut din ţările calde, între aceste în
şi multe alte plante de nutreţ. Dela
turi şi perii. locul prim bumbacul. Această plantă a
sorg se iau 2— 3 roade pe an. Lui îi
Măturile cele mai fine să gătesc dat năvală din an în an mai mare şi a
umblă mai bine când nu sunt ploi multe.
din spicele tăiate îngrabă după scutu cucerit pas de pas locul cânepei şi inu
Până este tinăr vitele şi porcii îl rarea floarei. lui; astfel că azi ţăsăturile de bumbac
mâncă cu plăcere, şi vacile şi bivoliţele ' Sămânţa să coace în Octomvrie. / s’au înstăpânit până şi în cea mai • de
hrănite cu sorg dau lapte bun şi mult pe urmă colibă, ear’ cele de cânepă şi
Sorgul de nutreţ parte se coseşte
Pentru-ca sorgul se isbutească cât şi se dă în stare verde animalelor, parte in, odinioară singurele întrebuinţate la
mai bine, pământul trebue arat adânc să uscă, pregâtindu-se ca nutreţ pentru noi pentru gătirea albiturilor, mai nu
de cu toamnă, ca în chipul acesta se iarnă. înspre toamnă, când el nu s’ar mai ies la iveală. S’ar putea zice, că
română curat de burueni. mai putea usca, căci se uscă cu anevoe ele au ajuns a fi nesocotite întocmai
Se seamănă pe la şfîrşitul lui Aprilie, şi numai în căldurile cele mari, să în ca cenuşotca din poveste.
în Maiu şi chiar şi în Iunie. Se poate groapă prefăcându-se în nutreţ murat Nu e locul aici să spunem pe lung
semăna în rînduri sau prin împrăştiere. sau se paşte. şi larg, cum s’a putut întâmpla această
Celelalte lucrări sunt ca şi la cucuruz, De pe un jugăr catastral să pot mare schimbare, ce ne costă şi pe noi
F O I T Ă tră, că adecă ne hrănim cetitorii tot Dl T o r d ă ş a n u are meritul de-a
9
cu «reproduceri», şi aproape cu nimic fi introdus un mijloc foarte eficace în
*
»original«. Azi avem bucuria a putea scopul răspândirei literaturii şi anume
„Reproducerile". însemna aici o voce, care preţueşte ca lectura publică. In societatea meseria
şi noi, bine, munca noastră. In numă şilor români din Sibiiu, de vre-o doi
Noi la »Bunul Econom« am fost rul de Paşti (1/14 Aprilie) al «Tribu ani încoace, se ţin frecvente şedinţe,
şi suntem de acea părere, că dacă nei Poporului« anume, aflăm o foiţă zise literare, unde se cetesc o sumede
nu avem se dăm cetitorilor noştri lu sub titlul de mai sus, în care autorul nie de bucăţi literare dintre cele mai
crări literare originale bune, apoi de Ch. (Chendi) vorbind de mişcarea li alese, un procedeu, al cărui resultat
cât să dăm lucrări cât de pocite nu terară dela noi, critisează sforţările ce- bun e inevitabil. Dacă în fiecare cen
mai să fie »originale«, mai bine să re lor-ce voesc cu ori-ce preţ a da ceva tru, în fiecare orăşel sau chiar sat, s’ar
producem din foile şi opurile literare »original« fie şi slab, şi laudă chiar urma pilda dlui Tordăşanu; dacă în lo
ce apar în inima românismului, pe pă pe Cei-ce ca noi fac, să dai cetitorilor cul numitelor »conferenţe« ce se obicî-
mentul mai norocos şi mai productiv ceva bun, fie şi »reproduş«. miiau a se ţinea mai cu seamă prin
al României, ca prin aceste reprodu Dl Ch. îşi sfîrşeşte foiletonul astfel: »Casine«, dar’ cari prin «originalitatea*
ceri să poată gusta şi cetitorii noştri Nu voiu încheia reflexiunile aces lor erau de-o sărbezime extraordinară,
din roadele literare alese ce răsar si tea înainte de a aminti activitatea in s’ar accepta pe toată linia această lec
»
să desvoaltă dincolo de munţi, între teligentă în această direcţie a doi ze tură publică din autorii noştri recunos
Carpaţii superbi şi rodnicii ţermi ai loşi muncitori în agrul culturii noastre cuţi, ne-am reînoi şi am prinde vieaţă.
Dunării. naţionale, anume a dlui Victor Tordă- Ajunge să ne cunoaştem bine literatura
Mulţi ne-au luat cam «în zefle şanu din Sibiiu şi a părintelui Ioan noastră; ajunge ca să purtăm în sufle
mea « pentru această procedură a noas- Moţa din Orăştie. tul nostru tesaurul poetic cât îl avem;
