Page 2 - Bunul_Econom_1901_26
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 26
gerea să se facă, numai după clăi şi tregi; pe când din maşină mare parte la toate spicoasele (afară de săcară)
snopi, ci chiar după mănunchi şi spice, a grăunţelor se frânge şi se spintecă. repetăm şi adaugem următoarele:
S ’a adeverit că în unele clăi sunt snopi Asttel de grăunţe nu răsar şi trebue să
Cosi rea grâului cu coasa împede
cu spice şi grăunţe mai bine desvoltate se samene cu mult mai multă sămânţă
cată se face, cum am zis, sau dela
decât în altele, după-cum cutare petec de decum se samănă odinioară, când tree-
holdă în laturi, sau cătră holdă. In
loc a fost mai bine gunoit şi mai scutit de ratul se făcea cu îmblăcii, şi, dacă ar
caşul întâiu pot urma fără împedecare
împregiurări nepriincioase. Nici chiar în şi răsări, dau naştere la o roadă ne
mai mulţi cosaşi, unul după altul; în
acelaş spic nu sunt grăunţele asemenea. voiaşă.
caşul al doilea, pe urma cosaşului
Cele din jos şi din vârf sunt deobiceiu Mare grije se poartă şi de alegerea
trebue neapărat să urmeze un adună-
mai puţin desvoltate, decât cele dela şi curăţirea acestor grăunţe de sămenţă.
tor, femee sau copil, care să pună la
mijlocul spicului. Ele se aleg prin vânturat. Se aruncă
o parte, pe legături, grâul cosit, ce ră
Eatâ cum fac unii plugari pentru adecă cu o vânturătoare pe arie, aşa mâne culcat pe grâul în picioare. Co
a agonisi sămânţă aevea bună: Ei aleg cum se făcea odinioară, până a nu avea situl înspre holdă se face mai cu samă
un cap de loc din cele mai roditoare maşinile de îmblâtit şi cele de ciuruit. pentru încunjurarea scuturării grăunţe
şi unde holda e mai frumoasă şi mai Sămânţele cele mai mari şi mai grele, lor, când grâul este foarte copt.
deopotrivă. Holdei din acest cap de loc adecă cele mai potrivite pentru sâmă- Pentru legat şi clăit ajunge un om
îi dau toată îngrijirea: îl plivesc de mai nat, se duc mai departe pe arie, cele
mare după 6 cosaşi. De alt-cum împăr
multe-ori pentru-ca se se stârpească mijlocii urmează în rîndul al doilea, ear’
ţirea muncei, unde sunt 2— 3 s’au
ori-ce burueană, se alege secara din coadele şi pleava la urmă. Sămenţele
mai multe persoane de lucru, urmează
grâu, şi se şi sapă. Astfel de lucrări din frunte se aleg din celelalte cu aju
de sine; căci nu e cine ştie ce treabă
nu rămân nerăsplătite, şi nu mai ales torul unei mături reschirate, se mai trec
mare de pus la cale. Atâta stă, mai pe
când e vorba de producerea sămânţei. încă odată prin ciur şi prin trier, astfel
sus de ori-ce îndoială, că cosirea cu
H olda aceasta de semenţă nici- că rămâne numai firul grâului.
J coasa împedecată este vrednică de
odată nu o seceră în pîrgă, ci o lasă Am dori ca plugarii noştri să ţină luare aminte a tuturor pentru iefti-
se se coacă pe deplin pân ă e încă în seamă de aceste sfaturi scoase din pă nătatea şi sporul neasămănat mai mari
ţania multor economi luminaţi; căci nu
picioare. La secerat se poartă de grije, faţă de seceratul obicinuit; şi de aceeâ
mai făcând treptat îmbunătăţiri în toate
ca spicele se nu se scuture, căci prin în foarte multe caşuri e de a i-se da
scuturare ne lipsim în totdeauna de vom putea nădăjdui şi la îmbunătăţirea întâietatea.
grăunţele cele m ai bune de semenţă. sortii noastre.
)
R o m u l S imu Grâul căzut şi încurcat nu se
Unii aleg din mănunchiu spicele cele
poate aduna cu coasa, ci numai cu
mai frumoase, ca ele se fie unul ca unul.
secerea.
Astfel adunate: grâul, secara, etc., se Coasa în locul secerei.
păstrează neîmblătite pân ă în ajunul Săcâra, fiind lungă în paiu, se
semănatului, căci în paie grăunţele se Pentru întregirea ardeiului nostru seceră de obiceiu numai cu secerea.
păstrează m ai bine. Imblătitul nu se din numărul trecut despre secerat, stă Cositul merge mai greu, căci ea se în
face cu maşina, ci cu îmblăcii. Cu chi ruind de nou asupra introducerii cosi curcă uşor.
pul acesta căpătăm numai grăunţe în- tului cu coasa împedecată, la grâu şi Orzul e de dorit să se adune
F O I T A — Ce ? par’că o să te vadă ori Vasile, îndreptându-se în spre
ai să-’l vezi? Pleci de grabă. ceardac într’adins ca să-’l vadă cuconu
Vorbele blânde ale mamei Zoitei Ieni, esi înaintea Irinei.
IN D U R A R E )
0 înduplecară. Irina luă ciobotele la — Bre Vasile strigă cuconul
— NUVELĂ — subţioară şi plecă în spre curte. Cu Ieni cu accentul lui grecesc, asta ţi-e
cât să apropea mai mult de curtea fata ?
(Urmare)
boerească, cu atâta simţea că i-să îneacă — Da Boerule!
A doua zi de dimineaţă, mama
suflarea. De câte-va ori s’a oprit în loc — Ia s’o văd şi eu!.... veniţi în
Zoiţa şi Irina au plecat la câmp, Toată nâhotărîtă. Ii venea să se întoarcă coace!
ziua aceea, mama Zoiţa o luă cu bini- acasă. Şi tot aşa, luptânduse cu ea Irina simţea căi se tae picioarele
şoru. Irina se simţia mai liniştită. In
însăşi, să văzu intrând pe poarta curţii când auzi că-o chiamă. Ochii i-se
spre seară, se întorceau acasă: ajunse boereşti. O luă pe lângă gard, mai păinjinise. Mai mult împinsă de tatăl-
în ogradă, mama Zoiţa o rugă cu
departe de casa boerească, în spre său, pâşia spre ceardac.
blândeţe se ducă la curte cioboatele
grajd. Vasile o aştepta în uşa bucătă — Hai, fă Irino, să te vadă şi
lui tată-său. Irina se uita trist în
riei. O zări. boeru; că uite te chiamă!
pământ.
In ceardacu curţii, cuconu Ieni, Irina n’a ştiut cum a ridicat scă
— Le duci, zicea mama Zoiţa, le mâncat şi băut îşi lua cafeluţa, trăgând rile ceardacului. S ’a împedecat de vr’o
dai, şi pleci repede. Ce? N’ai se stai tacticos din ţigareta de chihlibar cu două ori.
acolo! imaneaua cât nuca de mare. Printre — Ah! ştii, că ai fată frumoasă,
— Zeu mamă, de câte ori mă rotogoalele de fum, privea vesel stogu bre Vasile!
gândesc la boeru acela, par’că m’apucă rile de fân din vale şi hambarele pline — Apoi deh! boerule, D-zeu mi-o
un Iei de cutremur! cu grâu şi popuşoi. dat-o asa!
