Page 3 - Bunul_Econom_1901_26
P. 3
Nr. 26____________________ _ __________ BUNUL ECONOM Pag- 3
mai ales cu coasa împedecată; ear’ cercările sigur au să isbutească şi ast Dacă nu s’ar putea adăposti în
o.văsul numai cu aceasta. fel ea se va introduce apoi negreşit în clădirile economice întreagă agoniseala,
* toate părţile. Ear’ această înoire are sub coperiş de regulă se pun bucatele
Vom zice câteva cuvinte şi despre
să fie un pas înainte în purtarea plu- mai de preţ; cele de a doua mână,
seceratul cu maşina, cu toate-că pen
găriei. s. p. ovăsul şi orzul, se pun în clăi şi
tru proprietarii mici şi mijlocii acest
stoguri.
mod de secerat nu are nici o însemnă
Căratul şi adăpostirea Locul pentru clădirea stogurilor şi
tate. E drept, că maşinile sunt foarte
bucatelor. şirilor trebue să fie ceva mai ridicat
spornice, şi ele taie nu numai mult, ci
şi svântat, pentru-ca să nu se scurgă
şi bine; cu ajutorul lor se cruţă puterea Bucatele trebue cărate după ce
apa pe sub ele, şi pentru-ca snopii din
omului; dar’ ele sunt foarte scumpe, şi ele s’au uscat în clăi pe deplin. Fireşte
faţa pământului să nu tragă umezeală.
din pricina că abia se pot întrebuinţa că spre acest sfîrşit e de a se alege
Spre a-’şi scuti bucatele de ume
10— 20 zile într’un an, ear’ după 3— 4 un timp priincios, cu soare sau noros,
zeală, unii pun numai un aşternut gros
ani devin cu totul netrebnice, introdu lucru de căpetenie e ca bucatele să
de paie, alţii crăngi de lemne şi peste
cerea lor întimpină mari pedeci chiar se pună la adăpost, fiind sbicite. Jilave
ele paie, ear’ alţii tac un temeiu din
şi în economiile mari şi mijlocii. De fiind, ele s’ar putea uşor încinge.
grinzi de lemn, şi ear’ alţii chiar din
economiile mici nici nu mai vorbim. Ivindu-se un timp potrivit pentru
fer. Pentru scutirea bucatelor contra
Cumpărate chiar pe calea însoţirilor cărat, acela trebue folosit cât mai bine
şoarecilor, grinzile sunt sprijinite pe
sau tovărăşiilor ele nu se plătesc, pen- punând în serviciul căratului toţi oame
cuie, în partea deasupra în formă de
tru-că în câteva zile toţi tovarăşii ar nii şi toate animalele, de cari dispunem,
clopoţele, astfel- că şoarecii nu se pot
avea trebuinţă de ele, şi apoi de aici în cas de trebuinţă alergând şi la aju
ridica în stog. Deasupra stogurile şi
în colo stau în ungheţ nefolosite. tor străin, pentru plată. Rar să se
şirile se acoper bine pentru a fi scutite
Maşinile de secerat sunt de mai potrivească mai bine zicâtoarea: „Ce
de ploae.
multe soiuri. Unele mai simple şi uşoare poţi face astăzi, nu lăsa pe mâne".
Atât bucatele adăpostite sub co
costau ceva peste 400 coroane, altele Bucatele, cărate acasă, se adăpos
periş, cât şi cele din stoguri şi şiri
îndoit, întreit şi chiar înpătrit. La cele tesc parte în stoguri, parte în şiri sau
trebue asigurate contra focului. Asigu
din urmă se cere putere mai multă jirezi, şi parte se pun sub acoperiş.
rarea bucatelor este o treabă mare, de
(4— 6 boi) dar’ apoi se şi poate secera Cine are putinţa de-a le adăposti în
care însă plugarii noştri, spre nespusă
loc de 7— 9 jugăre la zi, şi ce se i modul din urmă, le scuteşte de cele
pagubă a lor, prea rar ţin sama.
seceră ese şi legat pe dată. mai multe nevoi; dar’ şi în stoguri şi
Cum de introducerea maşinilor de şiri bine întocmite, şi puse pe timp
secerat în economia mică nici vorbă priincios, bucatele stau cât de bine V l I E R I T
nu poate deocamdată, şi cum de altă până la timpul treeratului.
parte seceratul cu secerea este anevoios Stogurile şi şirile se aşează de Vieri, luptaţi bărbăteşte contra peronosporii!
şi costisitor, repetăm, este foarte de oameni aevea pricepuţi şi îndemânatici. An de an se perde mare parte
dorit, ea fiind în interesul plugarilor, Sub coperiş sunt mai uşor de aşezat, din roada viilor noastre din pricina, că
se se facă încercări pretutindenea cu căci nu se cere atâta dibăcie, ca la peronospora nu este combătută. Sunt
coasa împedecată sau cu greblă. In- întocmirea stogurilor şi şirilor. comune unde contra peronosporei nu
— Cum te chiamă fetică? repede ochii în păment. Zări o barbă — Ce să zică mă-ta?... Asta nu-’i
Irina cu ochii în pământ şi cu stuloasă şi neagră, care îi acoperea toată treaba ei răspunse repede Vasile.
gura încleştată, n’a putut răspunde faţa, sprîncenile mari, firele din ele să Se auzi un sgomot în grajd; caii
nimic. atingeau cu firele din barbă şi un nas se băteau.
— Irina, o chiamă, cucoane! ca o leucă între doi ochi mici şi negri — Fugi, bre Vasile, şi vezi ce-e.
— Da ce fetico, tu nu ştii se vor ca porumba. — Ia roibu cela, nu să astâm
beşti? întrebă râzând cuconu Ieni. — Ei, ce zici fetică Irino?... Vii? pără, cucoane, muşcă iapa.
— Ba ştie ea, cucoane.... da e Vasile să răpezi înspre grajd. Irina
— Da spune şi tu, fă Irino, ceva,
cam slabă de fire.... aşa.... nu-i deprinsă să ţinu repede după el. Când să dădu
zicea Vasile, îmboldind-o în spete.
cu lumea! jos din ciardac, i-se păru că-i luase
— Eu, nu ştiu, boerule... zicea
— Ei, vrei se vii la mine fetico? cine-va o greutate de pe spete; resuflă
Irina sfiicioasă. Cum să viu aici dacă
Se faci treabă în casă. Iţi dau zece mai liber. Trecu pe lângă uşa bucă
nu ştiu să fac treaba ?.. Eu ştiu să
galbeni pe an, de mâncare şi îmbrăcă tăriei ; jupâneasa Lina îi aruncă o cău
muncesc la câmp... ce să fac aici?
minte, şi dacă vei sta mai mult şi vei tătură încruntată. Era geloasă; ştia obi
— Cum nu ştii să faci treaba,
fi de treabă, îţi voi mai da şi doi giun- ceiurile boerului. Irina nu pricepu nimic.
zicea cuconu Ieni. Ce? Ai să ajuţi
cani când te vei mărita. — Eu mă duc, tată, strigă ea în
jupănesei Linei: să mături prin casă,
— Ea cum nu cucoane! Vinei urma lui Vasile, care să grăbea să în
Auzi vorbă, răspunse Vasile. Când a să aduci de mâncare la masă şi să tre în grajd.
Iaci aşternuturile. Nu-i mare treabă. Ai
dat peste densa un noroc aşa.... — Mai stai Irino, strigă el.
Cuconu Ieni făcu o mişcare. Scîr- să înveţi tu! Ea să făcu că n’aude şi plecă
. j
'
ţîitul scaunului o făcu să-’şi ridice ochii. — Deh! ştiu eu, răspunse Irina. repede pe poartă. Fugea înspre casă
Numai o clipă zări faţa lui şi îşi lăsă Să vedem ce zice şi mama. uitându-se des înapoi. Tot i-să părea
