Page 2 - Bunul_Econom_1901_30
P. 2

Pag.  2            ________________,               B U N U L  ECONOM                                                  Nr.  30

        dacă  e  să  fie  adecă adevărat judecător,   îmbracă  un  caracter  înalt.  Moravurile     Sâmbătă  seara  cu  trenul  de  8  ore
        şi  anume  se  fie  om  moraliceşte  absolut  lui  sunt,  atât  în  singurătatea  odăii  sale,   au  sosit  representanţii  „Reuniunii  me­
        neatîrnător  de cineva,  să  nu  mestece  în   cât  şi   înaintea  publicului,  totdeauna   seriaşilor  români  din  Braşov",  dnii  Ilie
        judecata  lui  pretinia  pe  care  ar  avea-o   simple  şi  serioase.  Dispreţuirea  luxului   Savu,  vice-preşedinte  şi  Dumitru  Haller,
        cumva  faţă  de  unul  sau  altul  din  cei   şi  a  strălucirii,   şi   deprinderile  sale   cassarul.
        veniţi  naintea  judecăţii  lui,  să  fie  tot-   modeste,  îl  ridică  peste  ori-ce  ispită,  şi   In  ziua  următoare,  cu  trenul  de  8
        deuna  un  caracter  tare,  neînduplecat,   findcă  ţînta  lui  de  pe  urmăe:  stimarea   ore  dimineaţa,  au  sosit  exmişii  secţiei
        nepărtinitor,  etc.  Şi  pentru-ca  încrede­  concetăţenilor  săi,   această  stimă  i-o   industriale  a  „Reuniunii  Economice"  din
        rea  publicului  in  dreptatea  judecăţilor   dau  şi  lui  aceştia.  Aşa merge el  înainte   Orâştie,  dnii  Petru  P.  Bariţiu,  Ioachim
        se  nu  se  sdrobească  cu  totul  (căci  tare   coperit  de  stima  pe  care  nimenea  nu   Munteanu  şi  Petru  Banciu,  dimpreună
        clătinată  e  deja  de  mult!),  el  cere,  ca   i-o  poate  tăgădui,  acolo  unde  ştiinţa   cu  membrii  dnii  Rusalin  Ionescu, George
        fiecare  judecător,  care  a  ajuns  în  în­  şi  morala  merg  mână  în  mână»!       Suciu  şi  Iuliu  Munteanu.
        curcături  materiale,  s’a  îngreunat  cu        Da  şi  prea  adevărat!  Dar’  când        Ajunşi  în  S.-Sebeş,  am  cercetat
        datorii,  încât  e  mai  uşor  de  cumpărat   va  da  D-zeu  se  simţim  şi  noi,  că  şi  la   Casina  română,  unde  se  află  şi  sala  de
        cu  băni,  fiindcă  are  lipsă  mare  de  ei,   noi  trăim  în  o  atmosferă  atât  de  no­  cântări  şi  lectură  a  meseriaşilor.
        să  de  numai  decât  scos  din  slujbă,  şi   bilă  ca  cea  descrisă  aci  de  idealistul   După  aceea  ne-am  dus  la  hotelul
        anume  scoaterea  să  urmeze,  îndată-ce    şi  nobilul  jude  francez?                la  „Leul  de  aur",  unde  făcând  cunoş­
        măcar  o  execuţie  a  fost  scoasă  asupra                                            tinţa  dlui  G.  T ă ta r ,  vice-preşedintele
        lui  de  oare-care  creditor,  ceea-ce  e                                              Reuniunii  meseriaşilor  români  de  acolo,
        sămnul  că  el  nu-’şi  mai  poate  plăti  la           Exposiţia                      acesta  ne-a  presentat  representanţilor
        timp  datoriile.  Curăţind  în  felul  acesta   meseriaşilor români din Sebeşul-Săsesc.  braşoveni,  cu  cari  discutând  asupra  mai
        corpul  judecătoresc  de  judecători  plini                                            multor  chestii  importante  pentru  noi
        de  datorii,  deci   uşor  de  cumpărat,                                               meseriaşii,  ne-am  dus  să  cercetăm  ex­
        poate  că  să  vor  mai  rări  şi  cazurile  de
                                                         Dumineca  trecută,  28  Iulie  n.,  a   posiţia,  care  se  afla  într’una  din  şalele
        nedreptăţi  ce  să  fac  la  judecătorii  prin
                                                   fost  o  zi  de  rară  sărbătoare  nu  numai   şcoalei  gr .-or.  La  orele  101/2  s’au  adu­
        unii  juzi  cari  sunt  siliţi  a  judeca  după   pentru  meseriaşii  români  din  S.-Sebeş,   nat  aci  şi  membrii  Reuniunii  locale,  şi
        gustul  cutărui  ori  cutărui  pretin  ori                                             astfel  cu  toţii  am  luat  drumul spre  gară,
                                                   şi  pentru  inteliginţa  şi  poporul  român
        creditor  al  seu,  sau  după  întrevenirea   de  acolo,  ci  şi  pentru  meseriaşii,  inteli­  ca  să  întimpinăm  pe  fraţii  din  Sibiiu.
        unuia  oare-care  din  aceştia.            ginţa  şi  poporul  din  apropiere şi  depăr­  Ajunşi  acolo,  după  o  aşteptare  ca  de

             Descoperirea    ticăloşiilor   faptelor   tare,  care  cu  drag  a  alergat  a lua parte   vre-o  15  minute, trenul  soseşte  în  gară,
        judelui  dela  Curie  Kormos  trebue  să   la  exposiţia  arangiată  de  „Reuniunea    şi  vedem  coborîndu-se  dinţr’un  cupeu
        revolte  toate  sufletele   iubitorilor  de   meseriaşilor  români'1  din  acea  localitate.   vrednicul  preşedinte  al  „Reuniunii"  din
        dreptate,  şi  pare  a  fi  revoltat  în  parte   Şi  cu  tot  dreptul,  căci  rar,  foarte  rar   Sibiiu,  dl  V.  Tordăşianu,  încunjurat încă
        şi  pe  a  lui  Dr.  Elvi,  cu  toate  astea  e   ni-se  îmbie  astfel  de  ocasiuni,  aşa,  în­  de  o  mulţime  de  meseriaşi  din  Sibiiu,
        caracteristic  cum  închee  acest  jurist   cât această  exposiţie  a  fost  abia  a  doua   Sălişte,  Poiana  şi  Mercurea,  precum  şi
        maghiar  articolul  seu  din  cea  mai  de   la  meseriaşii  noştri  din  Ardeal ;  prima   de  o  frumoasă  cunună  de  inteligenţă,
        frunte  foaie  maghiară  din  Pesta,  El   a  fost  la  1892  în  Sibiiu.              domni,  doamne  şi  d-şoare.
        zice  cu  toate  astea:                          Pe  când  însă  la  Sibiiu  meseriaşii     După  un  puternic  se  trăiască  la
             «S e   nu  mai facem   mare  sgomot   români  din  jur  au  stat  departe  de  ser­  adresa  celor  sosiţi,  au  urmat  salutările
        din  caşul  acum  descoperit,  dar’  să  tra­  bările  aranjate  cu  acea  ocasiune,  la cea   şi  recomandările  reciproce.   Apoi  câte
        gem  din  el  înveţătura»...               din  S.-Sebeş  ei  au  alergat  din  toate   patru  în  rînd,  am  grăbit  paşii  spre  ho­
             A decă:  tăceţi!  e  mare  ticăloşia,   părţile  şi  încă  într’un  număr  neaşteptat   telul  la  „Leul de  aur".  In  decursul  aces­
        dar’  tăceţi,  căci  e  «ale  tale  dintru  ale   de  mare.  Dovadă,  că îşi  ştiu  chiemarea,   tui  drum,  privind  cu  deamânuntul  pe
        tale»...                                   că  dorul  de  a  se  cunoaşte  unii  pe  alţii   noii  oaspeţi,  ochii mi-s’au  pironit  asupra
                            *
                                                   şi  că  interesul  ce-1  au  pentru  progres,   unei  persoane  palide,  care  avea  înfăţi­
             Adevăratul judecător  Un  ju ­        au  fost  mai  presus  de  toate.           şarea  unui  om  preocupat  de  multe gân­
        decător  francez,  membru  al  celei  mai       Şi  întrunirea  lor  a  avut  succes!   duri  grele,  şi  care  se  vedea  slăbit  de
        înalte  judecătorii  franceze,  a  Curţii  de   un  succes  neaşteptat,  căci  s’a  făcut  un   viforiîe  ce a  îndurat  în  viaţă,  era. ..  cine
        cassaţie,  dl  Henrion  de  Pansey,  scriind   mare  pas  înainte,  pentru  a  cărui  reali-   n’a  auzit  de  numele  lui?  vestitul  martir
        asupra  însămnătăţii  judecătorilor,  a  zis   sare  dacă  vom  stărui  cu trup,  cu suflet,   Andreiu  Balteş, care de  sigur că şi  acum
        următoarele:                               în  curând  vom avea  fericirea a  ne urca   se  cugeta  la  suferinţele  ce  are  să  mai
             «Adevăratul  judecător,  trăind  cu   pe  treapta  cea  mai  înaltă,  pe  care  au   îndure  încă  cât  de  curând  timp  de  1
        totul   numai  datorinţei   sale  şi  fiind   putut  ajunge  până  acuma  meseriaşii   an  si  3  luni.  Si  asta  a fost  doar’  causa
                                                                                                   »          »
        oare-cum străin  înaintea  celorlalte  clase   străini.  Ajunşi  odată  aci,  viitorul  nu  nu­  şi  la  aceea,  că  în  tot timpul  cât  am
        ale  societăţii  omeneşti,  nu  să  îm părtă­  mai  al  nostru,  al  meseriaşilor,  dar’  al   petrecut  împreună,  a  stat  tot  cam  la  o
        şeşte  n ici  de  patim ile  acelora  (adecă   întreg neamului  românesc,  va fi  asigurat.  parte  de  grosul  mulţimii,  gânditor,  ear’
        a  celorlalte  clase  de  oameni),  n ici  de   Să   vedem    acum  în  liniamente     nu  precum  îl  ştiam  nu  cu  mult  înainte,
        bucuriile  lor,  n ici de  datorinţele  lor,  n ici  scurte  cum  au  decurs sărbările arangiate   mereu  zimbitor  şi  însufleţit.
        de  temerile  lor.  Plini  de  gândul,  că  el   în  jurul  acelei  exposiţii,  şi  cine  şi  de   Am   văzut  apoi  pe  vrednicul  şi  ti-
        e  organul  legii,  că  el  e  legea  viie,  unde  a  luat  parte.                     nărul  vice-preşedinte  dl  George  Popo-
   1   2   3   4   5   6   7