Page 6 - Bunul_Econom_1901_30
P. 6
Pag. 6. BUNUL ECONOM Nr. 30
gerea exaetorului consistorial, fiind ales vătăi din vasul puternic, aprins Zece oaspeţi adunaţi la un loc, aici i-am
cu majoritate de voturi concurentul Vic matrozi (soldaţi de ai corăbiei), patru văzut în viaţa mea.
tor Fincu. oficiali de vamă şi un călăuz au fost Ara fost pân’acum în 18 teatre.
omorîţi pe loc, iar ceialalţi răniţi greu. Cel mai strălucit e „Wyndehms theatre",
Ploaie cu grindină a căzut în Corăbiile vecine au scăpat să fugă în care o loge e cu 73 fl. 30 cr. pe sară.
ziua de Sft. Ilie asupra Orăştiei şi ju departe de locul sinistrului îndată Sunt şi mai lesne, cu — 37 fl. 30 cr.
rului. Până la ameaz a fost căldură marea s’a umplut de petroleu, focul îl Un loc de şezut în parter, e cu 6 fl.
mare, de nesuferit, ca de mai multe cuprinsese tot şi ardea marea până la 30 cr. Bilet mai ieftin, nu se află.
zile, ear’ după ameaz la ora 1 ’ /2 a mari depărtări. Pe ţermi se află marea Decoraţiunile şi jocul, sunt în toate tea
venit repede, pe neaşteptate, furtuna) fabrică de corăbii, numită Findoba. Pe trele neexcepţionabile. Disciplina e
isbind o ploaie mare cu grindină troleul arzend pe mare a ajuns şi până mare; sufler nu este; sau poate se fie
care a ţinut peste un sfert de oră. la această fabrică, a aprins lemnul din- undeva pe după culise, urmărind mersul
Au căzut fire de grindină şi de mări prejurul ei şi în scurtă vreme şi fa jocului, dar’ publicul nu-’l vede nici îl
mea nucilor. După aceea, peste vre-o brica toată a fost cuprinsă de flăcări. aude vre-odată. Asta măreşte mult ilu-
oră, a urmat mai liniştită o ploaie Era o vedenie groaznică. Suluri puter sia. Jocul e foarte fluent, elastic, succes.
bogată şi aducătoare de mană pentru nice săreau flăcările din corabia aprinsă Dar asta e şi natural, căci o piesă să
bieţii economi, cari acuşi desperaseră în mijlocul mării, valuri de foc era joacă luni întregi într’una, ba şi anul
de căldurile cele mari cari de săptă marea, şi stîlp fioros de flăcări şi fum deplin! (Şi totdeauna are public).
mâni ardeau ţarinele şi primejduiau buna dădea fabrica arzend pe ţermi.
Mi-a plăcut un lucru mult: Fiecare
desvoltare a plantaţiunii.
teatru îşi are pe favoritul său între
DinLondon. Un ziarist din Pesta actori, pe care îl primeşte cu aplause
Speculă — nereuşită. Cismarul petreeănd de curend in Londra, îşi des la venirea pe scenă, dar’ cultul prima
Balogh din Orăştie, fiindu-i casa cam crie impresiile ce i-au lăsat acest cel donelor nu este 1 Personalul de cor
slăbuţă, şi-a pus de gând se zidească mai mare oraş din lume şi poporul său. joacă rol ca şi primadonele de însemnat,
una nouă. Spre acest scop a alergat Dăm, drept curiosum, câteva şire din şi adesea trebue să cauţi după eroul
după cavenţi prin oraş, ca astfel să descrierea numită: principal, căci el nu să scoate mereu
ridice dela o bancă oare-care suma In zilele acestea ploioase, niţel ne la iveală, înainte, ca la noi, ci stă pe
necesară. Insă fără nici un resultat. guroase, am stat acasă şi vă descriu unde să nimereşte în chip firesc. Nici
Supărat de acest lucru şi-a făcut o ce am văzut şi studiat în Londra. front câtră public nu fac, ci fiecare stă
idee criminală în cap. Anume în con- Intâiu şi întâiu am cunoscut .aici o precum cere jocul firesc. Personalul
ţelegere ca femeea sa, într’una din zi naţiune mare, care trăeşte în sine şi corului nu cochetează cu publicul, ci
lele trecute s’a pus şi a scos toate unii pentru alţii. Englezii sunt o na joacă, cântă, cu toată pasiunea, par’că
obiectele din casă, îngropându-le în gră ţiune atât de mare şi care întru atâta fără a şti că e şi un public de faţă.
dină, după aceea au dat foc la casă şi îşi simte puterea, că nici nu simte lipsa Etc.
âu plecat în oraş, în credinţa că casa să înveţe altă limbă. La ladyk-ii englezi, Şi precum cu admiraţiune vorbeşte
va arde. Este de notat, că casa a fost limbile franceză şi germană, sunt mă , de public, de oraş şi de teatre, aşa
asigurată, şi în chipul acesta b voit să runţişuri; ei n’au lipsă de ele. Clasele scrie şi despre alte lucruri văzute şi
stoarcă bani dela banca de asigurare cele foarte bogate, ţin ce-’i drept cres experiate la Londra.
ca să-şi zidească una nouă. Dar’ spe cătoare franceze prin casă, dar’ numai
cula nu i-a reuşit, căci vecinii au des pentru ca să afle dela densele moda
Cetatea Hunedoara — cadou!
coperit mişelia, şi au localisat focul. franceză.
Din prilejul visitei micului archiduce
Dl cismar şi femeea se află acum la Damele engleze sunt de două
Carol pe la Hunedoara, ziarul «Deva
răcoare. feluri: sau foarte-foarte cuc/uc, sau fără
ăs Videke» sulevează ideia: n’ar fi
nici un gust. Au formă din samă afară
consult oare, ca cetatea Hunedoarei
Vedenie teribilă. In Stockholm frumoase, şi care-’s frumoase, apoi sunt
împreună cu pădurile ce îi aparţin să
s’a petrecut săptămâna trecută ceva te foarte frumoase. Ţinuta le e vînjoasă,
fie donată archiducelui Carol? In caşul
ribil. In portul mare al oraşului stăteau elastică, să vede că fac mult „sport"
acesta în curs de câţiva ani s’ar putea
mai multe corăbii, dintre care unele gata de ^călărit, biciclat etc).
face în puternicii codri un excelent
plecare, altele sosite încărcate, aşteptând In teatre merg sara totdeauna
revir de venat, ear’ cetatea ar putea
a fi descărcate. Pe marea corabie ame în haină de petrecere; chiar pe bilete
fi restaurată şi adaptată pe spesele
ricană «.Luise Adelaide» sosiseră încăr e scris: „toileta de petrecere e indis
statului şi ale curţei. Astfel, în timp
cate cinci mii de tone de petroleu. pensabilă", şi de-aceea teatrele lor au
ce fiitorul moştenitor prin aceasta ar
Când oficianţii portului s’au suit pe co totdeauna înfăţişarea pe care a noastre
căpăta proprietăţi în cele mai roman
rabie ca să revază marfa de pe ea, numai la anumite representaţiuni de
tice regiuni ale ţării, cetatea Hune
pentru socotirea vămii, cum, cum nu, gală. Bărbaţii fără deosebire în frac; chiar
doarei ar fi mântuită de pustiire.
petroleul a luat foc şi o detunătură şi pe galerie, care e loc tare elegant,
puternică a zguduit marea şi ţermurii sunt aşa; parter-ul e cel mai elegant!
pămentului, şi într’o clipită părţile de întreg parter-ul stă din 8— 9 şire. Damele S’a perdut un băiat. Cu oca-
sus ale corăbiei au fost aruncate în vin pururea încărcate cu scumpeturi siunea tergului de vite din Alba-Iulia,
văzduh, şi un foc uriaş să arunca vâl fabuloase şi cu flori. Pe cei mai frumoşi ţinut la 24 Iulie, fecioraşul de 17 ani
