Page 4 - Bunul_Econom_1901_30
P. 4

Pag-  4     ________________ _   '______ _          B U N U L  ECONOM               _______________________           Nr.  30

         erau  (români).  Şi  pe  fostul  fundus regiu          Pregătirea  locului             grâul  de  obiceiu  isbuteşte  bine.   De
         cam  aşa  era  starea  peste  tot  locul. îna­    pentru sămănarea grâului.            aceea  şi  ţin  morţiş  la  el  şi  a  treia
         inte  cu  25— 30  de  ani,  afară  de  cojo-                                           parte  â  locurilor  de  arat  0  lasă  an
         cârit,  încolo  cel  mult  câte  unul se deda                                          de  an  ogor  sterp.
         ici-colea  cu  măestria,  iar’  azi  măestrii    „A   murit  regele,  se  trăească  re­
                                                                                                     Şi  totuşi  modul  acesta  de  lucrare
         români  sunt  concurenţi  ce  se  întăresc   gele!”  A   rămas  de  pomenire  această
                                                                                                nu  e  cel  mai  potrivit.   De  s’ar  face
         zi  de  zi  faţă  de  mâestri  saşi  şi  unguri   zicetoare,  care  s’a  rostit  odinioară  cu
                                                                                                grâul  cât  de  bun,  e  vorba,  că  roada
         chiar  în  Braşov  şi  în  Sibiiu!         prilejul  morţii  unui  rege  francez.   „A
                                                                                                aceasta  o  agonisim  numai  în  al  doilea
                                                    murit  regele",  şi  fiindcă  ţara  nu  putea
              »E   vrednic  de  luare  aminte rolul                                             an,  adecă  o  singură  roadă  în  doi  ani.
                                                    fi  fără  rege,  s’a  zis  cu  drept  cuvânt
         pe  care  preoţimea  română  l’a  jucat  în                                                 Ori-cine  poate  să  priceapă,  că  o
                                                    „se  trăiască  regele",  adecă  regele  ce
         crearea  meseriilor  române.  Reuniunile                                               singură  roadă  în  doi  ani  nu  e  îndes-
                                                    trebuia   se  iee  fără  amânare  frânele
         de  meseriaşi  române,  aproape  fără  de­                                             tulitoare  şi  nu   răsplăteşte  munca  şi
                                                    cârmuirii  în  locul  regelui  răposat.
         osebire  ei  le-au  organisat,  ba  şi  cea
                                                                                                cheltueala  plugarului.  Tocmai  de  aceea
                                                         Această    zicătoare   se  potriveşte
         mai  mai  mare  a  învăţăceilor  români
                                                                                                oamenii  luminaţi  nu  mai  stau  în  chib-
         de  meserii,  ei  (preoţii)  i-au  aşezat  pe   foarte  bine  şi  în  ce  priveşte  cultura
                                                                                                zuri,  ei  au  rupt-o  cu  trecutul  şi  ogor
         la  măestri  saşi  şi  maghiari.  După-ce   grâului,  care  cu  drept  cuvent  se  poate   sterp  nu  mai  lasă.  Şi  aşa  ar  trebui  să
                                                    numi  regele  plantelor,  adecă  planta cea
         au  învăţat  meşteşugul,  ei  i-au  aşezat                                             facem  toti.
                                                    mai  de  frunte  în  economie,  pe  cum
         apoi  ici  şi  colo  şi  încuragiau  poporul
                                                                                                     Avem  pilde  vrednice  de  a  fi  luate
                                                    regele  e  persoana  cea  dintâiu  în  ţară.
         ca  să  cumpere dela  noii  măestri români.
                                                                                                în  samă,  că  puterea  pământului  nu  se
         Şi  în  fruntea  reuniunii  dela  Sebeş  stă    Holdele    încă  hu  sunt   secerate
                                                                                                slăeşte  prin  cultură  neîntreruptă,  adecă
         un  preot,  în  persoana  dlui  Zevedeiu   pretutindenea,  şi  parte  din  ele  sunt
                                                                                                fără  a  mai  lăsa  ogor.  In  multe  comune
         Murăşan.  El  s’a  întrepus  ca  se  se  facă   necărate  de  pe  câmp  şi  neîmblătite.
                                                                                                cu  locuri  de  arat  puţine,  cum  sunt
         această  exposiţie,  şi  el  a  deschis’o  în   Cu  toate  aceste,  atât  noi  cei-ce  stă­
                                                                                                unele  la  poalele  munţilor,  agrii  sunt
         şalele  mari  şi  frumoase  ale  şcoalei  ro­  ruim  mereu  pentru  îmbunătăţirea  eco­
                                                                                                împărţiţi  numai  în  două  părţi,  cari  se
         mâne. In  vorbirea  de  deschidere  a  pus   nomiei,  cât  şi  înşişi  plugarii,  trebue  să
                                                                                                cultivă  an  de  an,  odată  cu  grâu,  altă­
         la  inima  poporului  român,  ca  se  spri-   începem  din  nou  cap  de  rînd  făcând
                                                                                                dată  cu  cucuruz   Anum e:  toamna,  în­
        jinească  pe  măestrii  români,  căci numai   pregătirile  de  lipsă  pentru  cultura  vii­
                                                                                                dată  după  culesul  cucuruzului,   locul
         întărirea  clasei  măestrilor  români  va   toare  a  grâului.   Ca  şi  când  ai  zice:
                                                                                                se  paşte  timp  de  o  săptămână  sau  10
         întări  poporul  şi-’il  va  putea  apăra  faţă   regele  încă  nici  nu  s’a  răcit,  şi  altul
                                                                                                zile;  după  aceea  pe  dată  să  ară,  se
         cu  atacurile numeroase  ale  duşmanilor   trebue  să-’i  iee  locul.
                                                                                                curăţă  de  coceni  (tulei)  şi  de  burueni,
         sei.  Mureşan n’a  spus  că  din  cine  stau    Noi sămănăm grâul şi  acum  aproape
                                                                                                şi  se  samână  eu  grâu  de  toamnă.   In
         acei  numeroşi  duşmani  ai  poporului     numai  în  ogoare.  Cea  dintâiu   arătură
                                                                                                vara  viitoare,  după  secerat,  miriştile  se
         român,  dar’  ascultătorii  au  ghîcit  că pe   (ogorîrea)  am  făcut-o  în  Maiu  sau  la
                                                                                                pasc,  şi  în  primăvara  ceealaltă  locul
        cine  au  a  înţelege  sub  aceea,  şi   asta   începutul  lui  Iunie.  Sunt  de  tot  puţini
                                                                                                se  samănă  cu  cucuruz,  pentru-că  în
         şi  noi  o  ştim  fără  multă  spargere  de   plugarii,  ce  obicinuesc  a  face  ogorul
                                                                                                toamna  următoare  să  se  samene  din
         cap;  —   zice  corespondentul  maghiar.   din  toamnă;  cu  toate-că  o  astfel  de
                                                                                                nou  cu  grâu.   Schimbarea  e  vecinie
                                                    lucrare  e  nespus  de  binecuvântată  în
              »In  exposiţie  au  trecut mai  tare                                              aceeaşi,  cum  se  vede  din tabela  ce  ur­
                                                    urmările  sale.  Arătura  a  doua (întorsul)
        lucrurile,  cari  fiind  de  folos  poporal, au                                         mează :
                                                    se  face  pe  la  sfîrşitul  lui  Iunie  sau  în
        aparţinut   încâtva  industriei  de  casă.
                                                    Iulie.  înainte  de  întors,  e  foarte  folosi­
         Cusăturile  şi  ţisăturile  române  precum
                                                    tor,  să  se  grape  locul  bine  cu  o grapă
        şi  cojocâria,  au  fost  representate  p rin                                             1.  grâu            2.  cucuruz
                                                    ascuţită;  pentru-că  cu  chipul  acesta  se
        bucăţi  surprinzător de frumoase ! Foarte                                                3.  cucuruz          4.  grâu
                                                    stîrpesc   buruienile   şi   se   mărunţesc
        frumoase  au  fost productele de lăcâtuşie                                               5.  grâu             6.  cucuruz
                                                    bruşii.
        şi  ferărie.  Unele  lucruri  au  fost  într’a-                                          7.  cucuruz          8.  grâu
                                                         Arătura  a  treia  se  face  pe  la  sfîr­
        devăr  foarte  frumoase  alcătuiri  ale  lă-
                                                    şitul  lui  August  sau  pe  la  începutul
        cătuşitului  artistic.   Astfel  o  masă  de                                                 Cu   toate-că   pământul   de   sub
                                                    lui  Septemvrie,  adecă  „între    Sântă-
        flori  gătată  din  fer  lucrat  pe  care  a                                            munte  nu  e  din  cele  mai  bune,  totuşi
                                                    M ă rii“,  şi  atunci  urmează  şi  sămănatul.
        expus’o  un  ferar  din  Orăştie.                                                       lucrându-se  bine,  şi  în  cţeosebi  gunoin-
                                                         Rău  din  samă  afară  lucră  aceia,
              »Exposiţia  care  a  ţinut  6  zile,  a                                           du-se  tot  la  al  doilea  an,  el  produce
                                                    cari  nu  fac  ogorul,  întorsul  şi  sămăna­
        fost  închisă  de  arangiatorii  ei,  cu  acea                                          în  mod  mulţumitor  atât  grâu  cât  şi
                                                    tul  la  timp.   Amânarea  acestor  lucrări
        convingere,  »că  poporul  român  are  vii­                                             cucuruz;  de  ogor  nu  se  pomeneşte,  ca
                                                    este  de  obiceiu   foarte  păgubitoare,
        tor  şi  în  arta  industriei  de  mână*.                                               acolo   unde  sunt  aşa  numitele  trei
                                                    îndeosebi  amânarea  ogorului;  căci  nu­
                                                                                                hotare.
                                                    mai  lucrându-se  la  timp,  pământul  se
             Ziarul  maghiar  închee  apoi  iarăşi
                                                    poate  coace  cu  desăvîrşire  şi  se  pot       Din  pilda  aceasta  putem  învăţa
        cu  unele  reflexiuni  politice,  pe  cari  nu                                         că  de  ogorul  sterp  tot  la  al  treilea  an
                                                    stîrpi  buruenile,  ear’  gunoiul,  ce  s’ar  fi
        le  mai  reproducem.                                                                   ne  putem  lipsi,  şi  e  de  datorinţa  noas­
                                                    pus  sub  brazdă  cu  prilejul  facerii  ogo­
                                                                                               tră  să  ne  lipsim,  pentru-ca  să  putem
                                                    rului,  se  poate  şi  el  descompune  până
                                                                                               înainta  în  cele  economice.
                                                    toamna.
                                                         Fraţii  plugari  ştiu,  că   în  ogor       Spre  acest  sfîrşit  locurile  de  arat
   1   2   3   4   5   6   7   8