Page 6 - Bunul_Econom_1901_31
P. 6

Pag.  6.                                          BUNUL     ECONOM                                                    Nr.  31

                                                   este  matcă,  pui  şi  ouă,  ear  albine  po­  trebue  să  grijim,  nu  cumva  se  rămână
                     S t u p ă r i t
                                                   trivit  cu  mierea  adunată,  e  nădejde  de   picuri  pe  poliţă,  ori  pe  alte  lucruri  în
            Ce  se  facă  stuparul  în  August ?   bine,  stupul  e  de  traiu,  şi-şi  mai  poate   stupină,  sau  pe  jos.  In  chipul  acesta am
                                                   aduna  ceva  miere  şi  în  astă  lună;  ear   da  prilej  de  a  se  face  unele  albine  ră­
            Sunt  anumite  lucrări  la  stupi,  cari
                                                  lipsa  am  putea-o  suplini  şi  mai  târziu.   pitoare.
       nu  trebue  amînate,  ci  sunt  de  a  se se-
                                                  Fiind  miere  mai  puţină  de  6  klgr.,  ear    Urdinişile  coşniţelor  se  strîmtează
       vîrşi  neapărat  în  această  lună.  Intre
                                                  albine  multe  de  tot,  şi  îndeosebi  unde   treptat  în  această  lună,  şi  în  jurul  lor
       aceste  lucrări  se  numără  în  locul  prim
                                                  e  miere  abia  3— 4  klgr.,  acolo  e  semn   se  lipeşte  cât  de  bine  după  fiecare  um­
       cercetarea  stupilor  pentru  a  ne  încre­
                                                  rău.  Acestor  stupi  trebue  se li-se  ajute.   blare  în  coşniţă,  ca  să  nu  dăm  prilej
       dinţa,  că  adunatu-şi-au  hrană  de  ajuns
                                                  In  coşniţele  de  scândură  se  poate  bine   albinelor  răpitoare  de  a ataca stupii mai
       sau  putea-şi  vor  aduna  de  aici  încolo,
                                                  ajuta,  dându-se  faguri  cu  miere  astu­  slabi,  şi  peste  tot  de  a  împedeca  albi­
       pentru-ca  se  aibă  până  în  Maiu  viitor.
                                                  pată  dela  alţi  stupi  cu  prisos  de miere,   nele  a  deveni  răpitoare.
            Unii  stupari  nu-şi  fac,  fireşte, multă
                                                  sau  li-se  dă  miere scursă,  cum am amin­      Stupii  slabi  de  tot  şi  fără  matcă,
       bătae  de  cap  cu  cercetarea  din  vorbă,
                                                  tit  şi  altă-dată.  Mierea scursă  li-se pune   ori  cu  matcă  falsă,  dacă  n’am  avea
       ba  nici  nu  se  gândesc  la  ea,  şi  dacă
                                                  în  coşniţă  seara,  ca  peste  noapte  să  o   matce  în  reservă,  trebue  se-i  împreu­
       se  şi  gândesc,  o  fac  numai  pe  o  clipă.
                                                  poată  căra  în  căsuliile  fagurilor  şi  să o   năm  cu  alţii,  sau  în  caşul  cel  mai  rău,
       Ei  îsi  zic  că  ce  e  bun  o  se  lase  de
           »
       prăsilă,  ear  ce  e  slab  vor ucide.  Şi ast­  poată  şi  astupa.  Cea mai  potrivită pen­  să i  ducem  departe  de  stupină  şi  să
                                                  tru  iarnă  e  mierea  din  căsuliile  astu­  măturăm  albinele  de  pe  faguri,  şi  coş­
       fel  nu  se  mai  încurcă  cu  această  cer­
                                                  pate  cu  acoperemânt  de  ceară.           niţa  să  nu  o  mai  punem  la  loc  Albi­
       cetare.
            Nu  e  însă  tot  una  pentru  stuparii    Mai  greu  e  să  ne încredinţăm câtă   nele  măturate  vor  întră  în  coşniţele ve­
      cari  doresc  cu  ori-ce  preţ  a-şi  înmulţi   miere  se  află  în  coşniţele  vechi  de  nu­  cine  şi  din  această  lucrare  este  acel
      stupii,  şi  cari  la  ucisul  lor  nici  barem   iele,  de  papură  sau  de  paie.  Aici chib­  folos,  că  stupii  vecini  se  împuteresc  în
      nu  se  gândesc.  Acestora  cu  deosebire   zuim  după  greutate  şi  după  cât  de jos   albine,  şi  nu  se  dă  prilej  albinelor  de
      le  şi  adresăm  aceste  şire.              ajung  fagurii  în  coşniţă.  Dacă  coşniţa   a  deveni  răpitoare.  Mierea  ce  am  fi
                                                                                              scos  din  stupii  cu  albinele  măturate  o
            Ştim  din  păţania  proprie,  că  între   e  destul  de  grea  şi  fagurii  ajung  barem
                                                                                              dăm  stupilor  vecini,  în  cari  au  intrat
      stupii  fiecărei  stupine  se  află  stupi  de   până  la  jumătatea  ei,  putem  avea  nă­
      frunte,  mijlocii  şi  nevoieşi.  Gei de frunte   dejde  de  traiu.  Unde  fagurii  ajung  nu­  oaspeţii  cei  noi.
      şi  mijlocii  nu  au  trebuinţă  de  mult aju­  mai  până  la  jumătatea  coşniţei,  ori  şi                     R o m u l  S imu
      tor  din  partea  noastră,  dar  cu  atât mai   mai  puţin,  neapărat trebue  se  ajutăm în
      multă  trebuinţă  au  cei  din  urmă.  Eată   această  lună,  dacă  dorim,  ca  stupul să-l
      deci  ce  vom  face.                        punem  la  iernat.  Numai  ajutând  acum     Găinile  Plimouth  Rox.
           Vom  cerceta  cu  deamenuntul stup     cu  miere,  stupul  îşi  va  putea  astupa  în
      de  stup  dimineaţa  pe răcoare şi  ne vom   căsulii  mierea  trebuincioasă.  In  August    Dela  un  timp  încoace  au  început
      încredinţa  cam  câtă  miere  se  află  în   de  obiceiu  stupii  adună  puţin,  şi  mai   a  se  răspândi  şi  în  ţara  noastră  câteva
      fiecare,  şi  că  află-se  matcă  şi  pui  în   cu  seamă  cei  slabi.                 soiuri  de  găini  mai  bune  decât  găinile
      desvoltare.                                      Mierea  li-se  dă  şi  acestor  stupi   noastre  de  baştină.  Intre  aceste  se  nu­
           In  coşniţele  de  scândură  lucrarea   numai  seara,  şi  dacă  din  întâmplare  ar   mără  în  locul  întâiu  găinile  americane
      aceasta  se  face  cu  înlesnire.  Dacă  în   mai  rămânea  ceva  necărat peste  noapte   numite  Plimouth  Rox.  In  ce  stă  bu­
      cutare  stup  dăm  cu  socoteala  că  ar  fi   în  faguri,  dimineaţa  trebue  să  se  înde­  nătatea  acestor  găini ?
      miere  dela  6  kilograme  în  sus,  apoi   părteze  din  coşniţă.  Umblând  cu miere,      Ele  au  o  venjosie,  ce  lipseşte  gă­
                                                                                             inilor  noastre  obicinuite,  cari  în  timpul

      ţipând  par’că  se  s’audă  de  toţi  lauda   Dumnezeu,  în  totdeauna  la  sfîrşitul  ru­  din  urmă  s’au  corcit  şi  au  decăzut
      şi  batjocura:                              găciunilor  adaog:                         foarte  mult.
           —   Zeu,  mă  iubeşti  aşa  de  tare,       —   Ochi  negri,  ce  m’aţi  desmerdat     Fiind  de  o  fire  vânjoasă  şi  răb-
      în  cât  mori  fără  de  mine?.,.  Serios?...   odată  şi  mi-aţi  ucis  inima,  urmăriţi-mă   durie,  ele  nu  sunt  aşa  expuse  morbu­
      O,  ce  urit  te-ai  făcut,  cât  eşti  de  slab!...   ziua  şi  noaptea,  necontenit,  căci  vă  iu­  rilor  şi  nici  nu  p ier  în  aceeaşi  măsură
      Ha-ha-haL.                                 besc,  şi  de-ar  fi  să  mă  faceţi  încă  să   ca  găinile  obicinuite.
                                                                                                  Aceste  găini  se  obicinuesc  uşor
           Dispăru  în  goana  mare  în  ogradă.  sufăr,  urmăriţi-mă,  chinul  vostru  mi-e
                                                 dulce!...“                                  în  ori-ce  climă  şi  nu  sunt  jingaşe,  ci
           Am  simţit  moartea  trecând  pe
                                                                         I .  D .  M anolache.  se  îndestulesc  cu  ori-ce  fel  de  nu-
      lângă  mine  şi,  cu  inima  trăsnită  de                                              tremânt,  ca  şi  găinile noastre  de  astăzi;
      emoţie  nebună,  abia  m’am  putut  apuca                                              de  aceea  ţinerea  lor  nu  e  costisitoare.
      de  gard  şi  m’am  tîrît  în  grădină.  Toată                                              Ele  cresc  repede  şi  au  o  came
      noaptea  am  stat  acolo....                                                           foarte  gustoasă.
           Doi  ani  au  trecut  de-atunci,  ea  s’a                                              Puicele  din  primăvară  încep  a
      măritat,  dar’  dragostea  mea  a  rămas                                               oua  pe  la  începutul  iernii  şi,  pe  lângă
      aceeaşi.  Mi-am  dat  sama  ce  fel  de  fe­                                           puţină  îngrijire,  ouă   aproape  toată
      meie  iubeam,  mi-au  spus  şi  alţii  multe                                           iarna.  Ouăle  lor  sunt  foarte  gustoase.
      despre  densa,  ceea-ce  nu  m’a  împede-                                              Primăvara  clocesc  de timpuriu  şi,  după-
      cat  însă  s’o  iubesc  şi,  când  mă  rog  lui                                        ce  au  lăsat  puii,  încep  din  nou  a  oua.
   1   2   3   4   5   6   7   8