Page 1 - Bunul_Econom_1901_45
P. 1
Anul II. Orăştie, 3/16 Noemvrie 1901. Nr. 45
P R O P R I E T A T E A
A B O N A M E N T E : I N S E R Ţ I U N I :
.R e u n iu n ii e c o n o m ic e în O ră ştie " se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. A pare în flecare Sâm bătă Abonamentele şi inserHunile se plătesc înainte.
Câteva îndrumări. peste pământ, grijind se nu rămână
D ela R euniune. locuri goale printre rădăcini. După ce
A făcut foarte bine acela, care
am coperit rădăcinile cu pământ bun
Nouă împărţire de altoi. gropile pen tru aşezarea al toilor, le-a şi l’am îndesat puţintel, putem uda, atâta
făcut încă în vară, precum scriam noi,
cât credem că să străbată şi să atingă
Avem bucuria a putea împărtăşi căci prin aceea pământul, chiar rău de-ar
rădăcinile. Dacă însă pământul e reve-
membrilor ^Reuniunii Economic e“ din fi, s’a frăgezit şi îmbunit prin atingerea
nos, apoi acum toamna nu udăm, nu
Orăştie, că la întrevenirea şi stăruin cu aerul. Dar’ cine nu a făcut acest
mai de e cam uscat.
ţele comitetului Reuniunii la ministeriul lucru, n’are se desnâdăjduiască, căci
' Peste acesta tragem apoi tot pă
r. u. de agricultură, acel minister a acum ne-mai avend oamenii de lucru
mântul cel mai slab ce-’l pusesem de-a
asignat Reuniunii şi acum în toamnă la câmp, fiecare are vreme se ducă în
stânga, si-’l grămădim în jurul altoii,
1860 de altoi, între cari iooo gropi câte un pic de păment bun, din ca să stee ca un fund de tăer înălţat
de meri, tot mere pătule, 200 peri, o parte a grădinei unde ştie că e bun,
în sus.
tot soiuri nobile, pentru preţul de câte gras, bine roditor, ear’ cel nou, scos Dacă voim ca altoaia să o şi proptim,
10 cr. alto ai a. de pe fundul gropilor, îl poate eventual apoi propta s’o punem dinspre miază
duce în locul celui bun.
Având Reuniunea de suportat şi noapte, pe depărtare de-un lat de mână
cheltuelile de pachetare şi cărăuşie, E lucru de căpetenie, pentru buna dela tulpina altoii.
Reuniunea trebue se socotească în desvoltare a altoii, ca groapa în care La sâditul de toamnă, coroana s’o
13—15 cr. altoaia (care la Geoagiu abia o punem, se fie destul de largă, anume lăsăm de tot neatinsă (primăvara tăiem
se poate căpăta cu 40—50 cr. una!) de 12Q centimetri largă şi de 70 cm. şi din crengi, toamna nu!).
Membrii Reuniunii cari la împăr de adâncă.
ţirea din primăvară, nu au putut fi Făcând groapa, pămentul cel bun Altoile nu e bine să stee mult
cu rădăcinile afară la aer. De aceea
împărtăşiţi cu altoi, se se înştiinţeze de de-asupra (pătura arătoare), se-’l
acum si se trimită, şi vor căpăta partea punem de-o parte, d. e. de-a drepta îndată ce sosesc dela Geoagiu, să fie
duse şi puse de oameni în gropile lor,
câtă li-se cade, după taxa ce au plătit. săpăturii, ear’ cel mai din adânc, pă
căci altfel frigul le poate strica.
Cei înscrişi cu 1 fl. taxă pe an, vor mentul aşa zis „mort", care adecă n’a
primi 10 altoi gratuite, cei eu 50 cr. fost lucrat şi străbătut de căldură, nici
Mercuri în 20 Nov. n. după amiaz,
5 altoi. de ger, îl punem de-a stânga.
noi împărţim altoile aici în Orăştie.
Acei membri cari în primăvară au Când ducem altoaia s’o aşezăm, Până atunci faceţi gropi! Găliţi-le să
căpătat deja cât li-s’a căzut, capătă atunci punem pe fundul gropii din
fie gata, ca pe când sosiţi cu altoile
acum altoi cu preţul acesta mic, dela pămentul cel bun, un strat gros, cam
acasă să poată fi puse îndată în gropi /
Reuniune, până se vor ajunge. jumătate de groapă, apoi peste el aşe
Scopul nostru fiind răspândirea zăm altoaia. Scopul acestei întoarceri
cât se poate de tare a pomâritului la a pământului e, ca începând a da în
poporul nostru din acest ţinut, ca fiind jos rădăcinile cele nouă ale altoii, ele Conducetori buni —
pomăritul un ram economic ce se plă se dee acolo de pământ bun, priincios, sfîrşituri frumoase.
teşte atât de bine, încât numai econo hrănitor.
mia vitelor e asemenea de răsplătitoare, Altoaia o pregătim aşa, că din Ori încotro ne aruncăm privirile,
comitetul Reuniunii economice primeşte, rădăcinile mai groase, tăiem din toate la tot pasul vedem goluri, lipsuri şi
în chip extraordinar — că cine nu s’a cam a treia parte, cu un cuţit bine scăderi fel şi fel. Mişcări mai de samă,
înscris de membru la Reuniune în de agerit (se taie, nu sh rupă!), şi anume făcute cu pricepere şi în mod stăruitor,
cursul anului, se vie se se înscrie acum, aşa le tăiem, că punându-le în groapă, abia ici-colea. Si aceasta e causa că
>
şi îi va împărtăşi de altoi şi pe aceştia. latul tăieturii se stee în jos, în spre aşa de anevoie dăm înainte, ear’ în
Fiecare membru are apoi dreptul afunzime. Rădăcinile ce au pe ele vre-o unele locuri facem „mersul racului",
a cumpăra peste numărul ce-’i compete vătemătură, trebuese tăiate pe din sus îndeosebi, în trebile economiei,
ca membru, cu micul preţ stabilit, încă de vătămătură. mişcarea este aşa de slabă şi fără
atâtea altoi, câte va voi, spre a le aşeza Peste rădăcini aruncăm apoi pă vieaţă, încât trebue să ne1 pună pe
prin grădinile satelor noastre, îndem mânt mărunt, tot de cel bun) bine pre griji*
nând pe toţi a-’şi folosi în acest chip gătit, care se se strecoare bine printre Abia avem două reuniuni eco
cuminte grădinile. rădăcini. Apăsăm apoi puţin cu talpa nomice, una în comitatul Sibiiului ş
1
