Page 4 - Bunul_Econom_1901_45
P. 4
Pag- 4 ______ ' BUNUL E C O N O M L Nr. 45
rerea supusului seu neîndreptaţit şi samă starea de hrănire şi creşterea vi- 10. Curăţă viţălul de timpuriu şi
alte cereri mult mai mari, A zis că ţălului şi după aceste socotită măsura bărbăteşte cu peria; ţăsala o vei în
pentru a-’şi putea păzi mai bine supuşii trebuincioasă de lapte. Cel puţin până trebuinţa mai târziu. Ivirea păduchilor
săi ce petrec ori au lucruri în Turcia, în săptămâna 6 e a se da viţelului şi altor insecte se poate privi ca o
să-’i dee întărire patriarchului din Caldea, numai laptele curat; din săptămâna a întrelăsare vrednică de osândit. Locu
prin care Francezii vor ajunge a avea treia începând e de a se da viţălului rile unde s’ar fi încuibat insectele tre
influinţe interne în părţile acelea ale în fiecare zi şi câte 1/i klgr, făină de bue spălate fără zăbavă cu zamă de
imperiului turcesc. ovăs, care porţie se poate urca cu în tăbac.
cetul până la Va klgr. şi chiar până Mai departe să grijeşti, ca tem
Socialiştii, la 1 klgr. pe zi. Din săptămâna a patra peratura din grajd să fie între 16—18
această puternică partidă politicâ-eco- trebue să-i dai viţelului şi fân bun grade Celsius. Grajdul trebue curăţit
nomică, încep a prinde puteri tot mai de livadă; ear’ dela a 6 până la 8 de gunoiu în toate zilele şi prin îm-
tari în Germania. In 6 Nov. au fost săptămâni ’i-se poate da o parte a prăştierea de ghips aerul e de a se
în chiar inima Germaniei, în Berlin, laptelui, după-ce a fost smântânit, dar’ ţinea curat şi sănătos, pentru-că prin
alegerile de membri în representanţa în stare dulce. Deodată însă .cu darea aer rău animalele tinere devin aplicate
comunală. S’au ales în acea zi în 16 laptelui smântânit trebue să se ridice spre tot felul de boale.
cercuri. Intre aceste 16 cercuri, în tre porţia de nutreţuri hrănitoare. Dela 11. Să nu-ţi laşi viţăii la o păşune
cut socialiştii aveau 7 în care biruiau 13 sau 14 săptămână poate să nu prea îmbelşugată; le face însă bine
cu aleşii lor,— acum au eşit biruitori i-se mai dee de loc lapte. Ca nutreţuri dacă îi vei lăsa barem pe un loc unde
în /_?! Abia 3 au mai rămas altor hrănitoare pe timpul când se pregăteşte să se poată alerga în dragă voia lor.
partide. înţărcarea se recomandă: făine de Prin alergare li-să întăresc oasele şi
ovăs, urluiala de ovăs, turta de in, ş. a. muşchii, se împuteresc plămânile şi
Una însă trebue să se aibă mereu întreg trupul, ear’ animalul devine mai
Î n g r i j i r e a V i t e l o r
în vedere, că laptele nu poate fi înlo blând.
cuit pe deplin prin nici un alt nu-
(Urmare şi fine.) 12. îngrijeşte ca viţălul să crească
tremânt; de aceea laptele, pe cât se
6. După fătat se nu legi viţelul, mereu, şi se nu stee pe loc îh creştere
poate, nu trebue să se detragă dela ori să dee chiar îndărăt. Pentru-că
ci să-l laşi liber (slobod), în ocolul lui,
viţăl.
pentru-că smâncirea încoace şi încolo ceea-ce nu i-se dă viţălului, vaca nu-i
a viţelului legat îi face rău. Se apleci 8. Să nu-i dai viţălului mult nutreţ poate da. Când viţlâul a ajuns la vîrsta
viţelul la supt de 4—5 ori pe zi, şi aspru, pentru-că devine folticos. leslele de 9 luni până la un an, trebue se-1
dându-’i laptele muls, se ’i-l dai ase să fie destul de jos ; la din contră vi- nutreşti bine, dar’ se nu-’l îngraşi, pentru-
menea în 4—5 rînduri pe zi. ţălul poate se capete o mulţime de că la din contră ’i-se trezeşte prea
7. In cele dintâiu 2 săptămâni se scăderi trupeşti. curând pofta de împărechere, şi adesea
dai viţelului numai lapte, în fiecare zi 9. Dela a 13 săptămână viţelul se ne putem teme că juninca va rămânea
cam V, din greutatea sa (1 litră de poate lega; nu însă deadreptul lângă stearpă ori apoi că va da lapte puţin.
lapte cumpăneşte cam 1 klgr.), mai păretele de zid, ci acesta să fie cup- 13. Nu ţinea prea multe vite, ci
târziu Vg până la l/b; nu trebue însă tuşit cu scânduri. Prin Jingerea păre- numai atâtea câte le poţi nutri aevea
neapărat se rămâi mereu la această telui umed viţeii capătă adesea scur- bine. Nutremântul neîndestulitor şi slab
măsură, ci trebue luate în băgare de soare şi alte boale. se poate privi ca risipă de bani.
suspinau sub povara muncii lor, la într’un loc; după aceea merse mai ajutorul nostru este mic, cum sunt şi
balnavi, la orfani şi la văduve, pentru aproape, sări însă d’odată în sus, ca puterile noastre, ca aurul acesta însă
aceştia munceau şi se duceau dela ei, muşcat de şerpe şi alerga ca nebun putem fi mai folositori oamenilor.
fără să ia plată. Astfel petreceau fraţii spre dealul vecin. Afanasie se mira Afanasie voia să spună toate aces
toată săptămâna despărţiţi unul de al foarte şi se duse la locul acela, ca să tea fratelui seu, Ioan însă era foarte
tul si numai Sâmbăta sara se întâlniau vadă de ce s’a spăriat fratele seu aşa departe, încât nu-’l mai putea auzi, se
j
în locuinţa lor, erau toată Dumineca de tare. Cum se apropia vede, că vedea pe celalalt deal numai cât un
împreună, se rugau şi îşi petreceau. sclipeşte ceva la soare; ajungând la gândâcel. Şi Afanasie îşi desbrăcă man
Şi îngerul Domnului su scobora la ei locul unde sclipea vede pe iarbă o taua, puse în ea aur, cât era în stare
şi-’i binecuvenţâ. Lunea ear’ se despăr grămadă de aur, care se părea c’a fost să ducă, îl luă în spate şi-’l duse în
ţeau, mergând fiecare la lucrul seu. vărsat acolo. oraş; aici întră într’o crişmă, încredin-
Aşa trăirâ fraţii mulţi ani şi în toată De ce s’o fi putut el spăria, şi de ţă birtaşului aurul şi se duse să aducă
săptămâna venia îngerul la ei şi-’i bine ce o fi fugit, gândi Afanasie. Aurul şi pe celalalt. După-ce adunase toată
cuvânta. n’are păcat. In om este păcatul. Cu cc/moara, cumpără dela neguţători lo
Intr’o Luni, mergând earâşi la lucru, aur poţi face rău, dar’ cu aur poţi curi pentru clădit, cumpără petri şi
unul într’o parte, celalalt într’alta, lui face şi bine, — câţi orfani şi câte vă lemne de clădit, luă lucrători şi zidi
Afanasie îi căzii greu se se despartă duve poţi hrăni cu aurul acesta, câţi trei case: un asii pentru văduve şi
seu iubit,( de aceea stătii în loc şi privi golani poţi îmbrăca, pe câţi lipsiţi şi orfani, o casă pentru neputincioşi, şi
îndărăt. Ioan încă stătu în loc îşi puse bolnavi îi poţi ajutora! Adevărat, că un asii pentru călătorii la locurile sfinte
mâna la ochi şi se uita cu luare aminte noi şi acum ajutăm oamenilor, dar’ şi pentru cerşitori. Şi-a găsit trei bătrâni
