Page 5 - Bunul_Econom_1901_45

Nr. 45 BUNUL ECONOM ...___ " ___________Pag- 5

14. Ţine pentru tine totdeauna e- La Roma zeul culesului viilor fu In Noemvrie sămănăturile trebue
xemplarele cele mai frumoase, mai sănă- onorat sub numele de Bacus. La cules să fie sfîrşite.
toase şi mai mult promiţătoare. se făceau atâtea scene scandaloase, în­ Iarna vine. Pământul se acoperă
15. Sfaturile înşirate aici n’ai numai cât cuvântul „bacanale“ arată destrăbă­ cu un linţoliu alb; copacii sunt goli de
să le ceteşti, ci să le şi iai în deaproape lare sgomotoasă şi necuviincioasă. frunze şi par’că îşi ridică trişti braţele
băgare de samă, făcând întrebuinţare Aceste sârbări ţinură până în se­ cătră cer... '
de ele. colul al IX-lea şi fură suprimate de Pământul se odihneşte de oboseala
conciliul din Constantinopol în 692.
ce i-a făcut lucrătorul. El ocroteşte a-
La Roma luna Octomvrie era pusă
cum contra frigului seminţele, nădejdea
sub protecţia lui Marte, câiuia i-se jert­
roadei viitoare, ascunse în sinul seu.
fea un cal.
Toată natura în Noemvrie par’că
se culcă şi adoarme.
Legenda lui Octomvrie. Legenda lui Noemvrie.

Zilele au început a fi egale cu Zilele se micşorează din ce în ce. Ş t ir i d e t o t f e l u l
nopţile. Ele se - micşorează regulat şi Serile se fac lungi. Soarele de acum nu
într’un chip necontenit. Soarele a întrat ne va mai lumina decât 8 ore şi 22 Alegerile de membri la con­
dela 23 Septemvrie în semnul zodia­ min. Vremea s’a răcit de tot. Noemvrie gregaţie au avut loc în comitatul
cului numit „Cumpănă1'. e ca şi August, luna în care stelele nostru, precum am fost vestit şi noi,
Octomvrie era consacrat de vechile cad pe cer mai des. Cele mai multe în 9 Nov. n. în întreg comitatul. Vom
popoare zeului Bacus, zeul viţei şi al din aceste stele ce se văd pe la jumă­ da extras din lista întreagă a celor
culesului viilor. tatea lui Noemvrie, par a pleca din a- aleşi, îndată ce va fi publicată aceea
Istoria lui Bacus e greu de schi­ celaşi punct pe cer. Din „constelaţia listă. Până’acum a apărut în foi răsul-
ţat. Unii zic că era fiiul lui lupiter şi Leului". tatul alegerilor abia din 5 cercuri din
al Semelei. Se zice chiar că numele In Noemvrie 1833 o minunată comitat: Romos, Dobra, Orăştie, Băiţa
acesta al Semelei i-a fost dat de In­ ploaie de stele provocă cercetările as­ Brad.
dieni din pricină câ-i plăcea o beutură tronomilor. Nu se mai văzuse aşa lu­ La Orăştie alegerile să fac pe
Somalata. cru dela 12 Nov. 1799. basa pactului (înţelegerii) stabilit între
Bacus e închipuit sub figura unui Astronomul Obers făcu cercetări cele 3 naţiuni ale oraşului, Români,
tiner frumos, desfrânat şi cu capul plin şi văzu, că aceste ploi de stele se re­ Unguri şi Saşi. Având oraşul a da 14
de frunză de viţă. petă la fiecare 33 de ani. De aceea a- membri, dau în un period o naţiune
Bacus, zeul culesului viilor, era fru­ nuntâ că va avea loc una în 1866 şi numai 4, celelalte două câte 5, în alt
mos sărbătorit în Grecia şi la Roma. profeţia sa se împlini. period alta numai patru şi . celelalte
In Grecia era adorat sub numele Va să zică în 1899 a avut loc iar câte 5, pe rînd. Românilor venindu-le
de Dionysos şi sârbările culegerii se o ploaie de acestea, care e o vedenie de Sfestădată rîndul a da numai 4 mem­
numiau Dionysiacele, şi erau foarte prea frumoasă. Vor mai vedea-o cine bri (căci în trecut avuseră câte 5), şi
vesele. vor mai trăi în 1932. 3 fiind deja aleşi din trecut, acum au

evlavioşi; unuia îi încrezu îngrijirea gerul, care îl binecuvântase pe el şi pe Atunci îngerul se dete în laturi,
asilului pentru văduve şi orfani, altuia fratele seu, şi care acum se uita mâ­ lăsând liber drumul, pe care sta Ioan
casa pentru neputincioşi, ear’ celuia de nios la el. Afanasie încremeni şi întrebă aşteptând pe fratele seu.
al treilea celalalt asii. Trei mii de numai: «Pentru-ce Doamne?» Din clipa aceasta, pe Afanasie nu
galbeni îi mai rămaseră încă, din aceştia l-a mai putut înşela diavolul, care vâr-
Şi îngerul zise:
a dat fie-cârui bătrân câto o miiă ca sase aurul; el recunoscu, că nu prin
«Du-te de aici, tu nu eşti vrednic
să ajute pe cei lipsiţi. Cele trei case aur, ci numai prin muncă poate servi
se trâeşti cu fratele teu. Şi numai să­
se umplură în curând cu oameni, cari omul lui D-zeu şi oamenilor.
ritura ce o făcu fratele tău, când o luă
lăudau pe Afanasie pentru toate ce a Şi fraţii trăiră laolaltă ea mai
la fugă, plăteşte mai mult, decât toate
făcut. El asa de tare s’a bucurat de
y înainte.
aceasta, încât ar fi dorit ca mai mult faptele ce le-ai sevîrşit tu cu aurul». P etra-Petrescu.
să nn părăsască oraşul. Fiind-eă iubia Afanasie începu să spună la câţi
însă pe fratele său, îşi luă rămas bun săraci şi călători le-a dat el de mân­
dela oraş. Nici măcar un galben nu şi-a care, câţi orfani a săturat. J o c u r i .
oprit pentru sine, în aceleaşi haine Ear îngerul îi răspunse:
vechi, cu cari venise, a şi părăsit oraşul .
«Acelaşi diavol, care a vărsat au­ Cum vei putea pune pe pardoseală
Când se apropiă de deal, îşi zise : rul ca să te înşele, te-a învăţat Şi vor­ în stradă un chibrit, peste care nimeni
fratele meu nu şi’a tras bine sama, că bele acestea». să nu poată trece?
s’a întors şi a fugit de aur — n’am Punem chibritul într’un colţ, având
Pe Afanasie îl mustră conştiinţa şi
făcut eu mai bine? un cap pe pardoseală şi altul răzimat
el înţelese, că faptele lui nu le-a făcut
de un părete!...
Pe când îşi gândea acestea, eată spre lauda lui D-zeu, plânse şi îi păru
de odată vede stând în drum pe în- tare rău.