Page 1 - Bunul_Econom_1901_49
P. 1
Anul II. Orăştie, 1/14 Dec. 1901. Nr. 49
Ascultătorii s’âu arătat foarte mul Băţuri de lemn am exportat în
Dela Reuniune. ţumiţi de cele auzite în aceste pre America nainte cu 3 ani de 24000 cor.,
legeri şi s’au înştiinţat a să face mem acum 2 ani de 67000 cor., şi anul
Prelegere economică î,n Momos. bri la Reuniune cel puţin de două ori trecut de 229000 cor.
câţi până aci. Şi aşa mai departe. Şi dacă asta
Duminecă după amiaz au eşit din
De să vor face, spre binele lor să creşte tot aşa, apoi numai exportul
partea comitetului Reuniunii economice
vor face. nostru la America, ne va aduce Ia an
secretarul ei loan M oţa şi membrul peste. 30 milioane !
Ioan Fleşeriu şi au ţinut o prelegere *
Dar’ să nu ne mulţumim cu vin
poporală în comuna vecină Romos. Duminecă va fi prelegere econo derea de materii brute. Am ericane
Un număr frumos de economi, mică în Câstâu. învaţă, că toate le putem folosi spre
cum şi toată inteliginţa locală (d-nii
şi mai bun câştig. Uriaşa P acking In-
preoţi, notar şi învăţători), au participat
dustry-e, sau industria de prelu crare
la prelegere în şcoală. îndemnuri cuminţi! a cărn ii în America, represintă azi mai
Secr. I. Moţa a deschis prelegerea * multe mii de milioane! Şi că cu ce
prin o nouă tâlcuire a scopurilor ce le (Urmare). foloase lucrează această industrie, ne
urmăreşte Reuniunea Economică din Dl Paickert urmează astfel articlul dovedesc bărbaţii lor ca Armour, Swift,
Orăştie, despre care poporul începe a său scris din America: Cudahy şi o altă armadie întreagă de
fi tot mai în curat şi încredinţat, că »Roada ţerii noastre (a Ungariei) m ilionari ai cărnii, cari laolaltă au
lui însuşi, poporului, îi e de nemijlocit şi exportul, pot fi însă ridicate la de grămădite m iliarde !
şi direct folos. multe-ori mai mult ca azi! Abia acum Noi si dacă nu în această măsură
1
Dl Fleşeriu , fiind noi acum chiar am început a cunoaşte piaţele bune ce uriaşă, dar’ amăsurat puterii noastre
după împărţirea altoilor, a preles des putem avea în străinătate, pe acelea de producţie, apoi de o miie de ori
pre îngrijirea ce trebue dată altoilor trebue se ni-le cultivăm într’una şi se mai cu câştig am putea lucra aici la
puse toamna, cum au pus mulţi din ne mărim, producţia şi exportul. noi, dacă am introduce şi aici indus
membrii noştri, cum se le îngrijască Cine, de pildă, ar fi crezut, că tria cărnii ca în America. Şi să în
peste iarnă, ce au a face apoi la ele putem noi trimite din Ungaria până în trebăm numai pe economii noştri, cât
în primăvară, dacă e se iasă din ele America metal de fer, bob, semenţă de de mult ar produce (ar înmulţi ei) vi
pomi sănătoşi şi zdraveni. A arătat de trifoiu, ba chiar şi grumpene, cu frumos tele lor şi tot, când ar şti că le pot
ce e bine să iaci gropile pentru altoi câştig, — deşi acestea toatea să produc vinde ori-când cu bune preţuri ? Şi să nu
cu luni nainte; a îndemnat pe doritorii şi acolo? Şi faptele ne arată că să credem că această industrie de prelu
de-a avea în primăvară altoi dela Reu poate. Numai trebue prins prilejul crare să mărgineşte numai la carne. Pot
niune, să îşi sape de pe acum şi cât cel bun. zice că ea să întinde peste toate celea !
de mari gropile, arătând de ce e Exportul nostru (trimiterea de Roada cea ca în poveşti de mare a
bine asta. roade de-ale ţerii) în America să ridică poam elor în America, nu s’ar putea
Secr. I. Moţa a preles apoi despre an de an. Anume, au fost trimise din închipui (căci n’ai avea ce face cu ele,
multele şi însemnatele foloase ce le are Ungaria în Statele Unite americane: atâtea să produc!), dacă n’ar fi şi pre
economul dacă în locul sămănatului In 1898, preţ de 2 milioane şi 105.000 cor. lucrarea lor, conservele de poam e, în
sub brazdă şi al celui cu mâna, intro » 1899 « « 5 « 155000 « fabrici.
duce sămănarea cu m aşina de săm ănat «1900 « « 10 « 294000 « Să întreprindem şi noi. Să des
Arată până la mici amănunte lolosul Aşadară în 2 ani venitul pe lucrurile chidem şi noi porţile de metal ale Car-
ce îl are din răsărirea deodată a holdei, trimise a fost de 5 ori m ai m are! paţilor noştri şi ale munţilor Ardealului,
coacerea deodată, putinţa de-a o cosi Zăhar, de pildă, s’a trimis acum să construim în locurile azi lăsate săl
în loc de-a secera, cruţarea semenţei la trei ani numai de 108.000 cor., acum batece, băi (mine) de model, fabrici de
sămănat, la cosit, (prin care nu să mai doi ani de 3 milioane, şi în anul trecut oţel, ferestraie, fabrici de prelucrare a
scutură aşa tare), în sfîrşit sutele de (1900) de 6-—7 milioane. lemnului, stabilimente de electricitate.
foloase ce economii le au după maşina Bob nainte cu 3 ani nu s’a exportat Fiecare baie sau fabrică, pe lângă
de sămănat, şi a stăruit ca negreşit nimic în America. Acum 2 ani s’a aceea că produce, şi mistue, şi des
să-’şi cumpere şi Romoşenii macar o trimis de 248.000 cor. şi în anul trecut chidem astfel pieţe nouă în lâuntrul
maşină de acestea. de 803.000 cor. propriilor hotară.
