Page 4 - Bunul_Econom_1901_49
P. 4

Pag-  4 _________       ■    '   '                  BUNUL  ECONOM                                                     Nr.  49

            rit  deja  şi  acum  se  lucră  din  toate   noastră  în  folosul  sănătăţii  şi  vieţii  sale  este  cea  mai  grea  şi  mai  anevoe  du­
            puterile  pentru  a  câştiga  pieţe  pentru  îndelungate.                              cătoare  la  ţîntă,  ea  nici  nu  se  reco­
            desfacerea  vinului  în  străinătate.           Căci  nimic  mai  nefiresc  decât  a   mandă.   De  altfel  plugarii  noştri  nu se
                 In  această  direcţie  ar  trebui  să  se   produce  cucuruz  şi  grâu,  ear’  pânea   obicinuesc  a  face întrebuinţare  de  acest
            lucre  şi  la  noi;  căci  altă  scăpare  nu-’i;   şi  mămăliga  să  o  mănânce  alţii.  Tot  mod  de  sporire,  Şi  bine  fac.
            ear’  intrarea  vinului  italian  ar  trebui  să   aşa  stă  treaba  şi  cu  vinul.   Din  rodu-   In  sfîrşit  împărechiarea  între  ani­
            se  restrîngă.                             rile  sale  înainte  de  toţi,  viierul  ar   male  de  acelaşi  sânge,  s.  p.  între  taur
                                                       trebui  să-’şi  îridestulească  trebuinţele,
                 Precum  s’a  văzut  de  o  producţiune                                           şi  juninca  prăsită din  el,  unii  nu  o păr­
                                                       şi  apoi  numai  ce-’i  întrece  să  vîndă.
            mai  mare  de  vin  decât  odinioară  nu                                              tinesc,  din  pricina,  că  animalele  eşite
            poate  fi  vorbă.  Din  contră,  odinioară                         „Eicon* A rd “.    din  o  astfel  de  împărechiare  capătă
            se  producea  vin  mai  mult  decât  acum.                                            multe  boală.  Alţii  însă  o  laudă  mult.
            E  adevărat  insă,  că  dela  un  timp.  în­                                          Atâta  numai  că  animalele  aproape  în­
                                                             Î n g r i j i r e a  V i t e l o r
            coace  consumul  berii  se  răspândeşte                                               rudite,  cari  să  împârechează  pentru
            tot  mai  mult  şi  că cu chipul  acesta con­      Modul  de  sporire  al  vitelor.   sporire  şi  îmbunătâţiea  rasei,  să  fie  în-
                                                                     (Urmare  şi  fine.)
            sumul  vinului  se  restrînge.  Contra  con­                                          deplin  sănătoase.  Cu  chipul  acesta  de
                                                            Rasele  străine,  aduse  pentru  în­
            sumului  de  bere  nu  se  poate  face  ni­                                           împărechiare  ş’au  agonisit  vestiţii  boi
                                                       crucişare,  trebue  tot  aşa  de  bine  hră­
            mica,  şi,  poate,  nici  n’ar  fi  bine  să                                          de  Durham  şi  cei  mai  buni  cai  engle­
                                                       nite  ca  şi  în  ţara  lor  de  baştină.  Cu
            se  facă.                                                                             zeşti  de  alergat.
                                                       nutreţuri  slabe  încrucişarea  nu  isbu-
                 De  altfel  poporaţiunea  ţării  se
                                                       teşte.                                                              Dela  brazdă.
            sporeşte  an  de  an  şi  cu  această  sporire,
                                                            Animalelor  de  încrucişat  trebue să
           vrând-nevrând,  consumul  strugurilor  şi
                                                       li-se  dăe  cea  mai  mare  îngrijire:  hrană,
            vinului  încă  va  creşte;  astfel,  că  viierii                                           Ş tiri  de  tot  felu l
                                                       adăpat  la  timp,  curăţenie  deplină,  lo­
           nu  trebue  să-’şi  piardă  nădejdea  de-a
                                                       cuinţă  bună,  şi  să nu  fie  puse  la muncă
           ajunge  la  un  preţ  mai  bun  al  vinului
                                                       ce  trece  peste  puterile  lor.                Clubul  român  orăşenesc  a  ţi­
           şi  cu  atât  mai  mult  să  stârue  pentru
                                                            Mai  sunt  şi  alte  cerinţe  ce  tre­  nut  Luni  la  5  ore  d.  a.  şedinţă  în  ca-
           replantarea  viilor  pustiite  de  filoxeră.
                                                       bue  să  se  aibă  în  vedere  în  scopul   sina  română,  sub  preşedinţa  dlui  vice­
                 Mai  este  încă  un  interes  mare  la
                                                       încrucişerii  animalelor.  Taurii  să  fie   preşedinte  Nicolau  Vlad.   S’a  luat  la
           mijloc,  care  este  perdut  mai  cu  totul
                                                       cam  de  aceeaşi  mărime  cu  vacile.  Şi   cunoştinţă  pactul  încheiat  încă  pe  6
           din  vedere.
                                                       mai  bine  e  a  aduce  un  taur  decât  o   ani,  de  exmişii  celor  3  cluburi,  deci
                 Cât  de  bine  ar  fi,  s.  p.,  dacă  toţi   vacă,  ori  chiar  decât  mai  multe.  i-s’a  dat  sancţionarea  recerută.
           viierii  ar  ajunge  să  întrebuinţeze  baremi   Afară  de  selectiune  si  încrucişare
                                                                           >     i         J           Pactul  nou,  acum  încheiat,  să deo­
           în  o  parte  a  anului  vin;  bând,  pe  cât   mai  suut  încă  două  soiuri  de  sporire,   sebeşte  în  3  puncte  esenţiale  de  cel
           numai  se  poate,  în  fiecare  zi  câte  un   anume:  împărechiarea  între  corcituri   vechiu:
           pâhar,  două  de  vin  bun  şi  curat,  în   şi împărechiarea între anim ale  de acelaşi    1.   Prin  pactul  vechiu  fiecare  club
           locul  rachiului  rău  şi  nesănătos.       sânge.                                     (românesc,  unguresc,  săsesc)  trimitea
                Aceasta  ar  trebui  să  fie  una  din      împărechiarea între corcituri,  adecă   număr  egal  de  membri în  representanţa
           ţintele  cătrâ  cari  să  stărue  plugărimea  fiind  şi  taurul  şi  vaca  animale  corcite,  oraşului.  Prin  noul  pact  trimite  fiecare
                                                                                                  club  membri  după  numărul  alegătorilor
           înger,  venit  pe  pământ  cu  menirea  să   apoi  când  întreabă:  «11  iubeşti?»  ea   sei  dietali  din  oraş:  anume  Ungurii  11,
           fericească.  Intrând  în biserică,  ea se uită   răspunde  din  toată  inima:  «Da!»  El a-   Românii  10  şi  Saşii  7.
           cătră  cer  şi  într’un  oftat adâpc,  eşit din   semenea  răspunde  tare  şi  cu  capul  ri­
                                                                                                       2.   Fiind  posturile  dela  magistrat
           inimă,  ea  cere  dela  Dumnezeu  putere,   dicat.  Privirile  lor  se  întâlnesc  din nou.
                                                                                                  împărţite  între  naţionalităţi,  după  pactul
           ca  toată  vieaţa  să  facă  pe  bărbatul  ei   Ea  roşeşte  şi  două  lacrimi  de  fericire
                                                                                                  vechiu  clubul  de  care  să  ţinea  postul
           fericit.  Toată  făptura  ei  străluceşte  ca   cad  pe  buchetul  de  flori.
                                                                                                  îşi  candida  numai  pe  1  persoană  la
           într’o  lumină  sfântă.                          Ceremonia  e  gata.  Urmează  felici­
                                                                                                  acel  post,  şi  celelalte  aveau  să  o  pri­
                Mirele,  un  om  cuminte  şi  bun.    tările.  Fără cuvinte  se îmbrăţoşează  toţi.   mească,  neavând  de  ales.  (De  aci  a
           Faţa  lui  exprimă  judecată  matură  şi   Ochii  tuturor  sunt  umezi  de  lacrimi.
                                                                                                  urmat  o  călcare  a  pactului,  când  un
           nobleţă,  ear  când  privirile  lor  se  întâl­  Mama  miresei,  o  femeie  înţeleaptă   club  a  numit  la  un  post  al  seu  o  per­
           nesc,  un  raiu  întreg  străluceşte  în ochii   şi  bună,  înăduşeşte  cât  poate  plânsul   soană  pe  care  celelalte  nu  voiau  s’o
           lui.  El  o  iubeşte  pentru-că  ea  e  dră­  în  inima  ei,  apoi  sârutându-şi  copila   pimească,  şi  au  candidat  apoi  ele,  tot
           gălaşe,  modestă  şi  cuminte.  Ea  îl  iu­  zice:  «Dumnezeu  cu  tine,  fiica  mea!   din  naţionalitatea  respectivă,  dar’  nu  pe
           beşte  pentru-că  e  harnic, înţelept şi bun.  Să-ţi  împlineşti  totdeauna  datorinţa grea   doritul  clubului).  Acum  e  decis  aşa:  la
                Sunt  săraci,  dar  nu  le  pasă.  Vor   ce  te  aşteaptă!»  Mireasa plânge.  Mirele   ori-ce  post  clubul  naţional  are  a  numi
           munci  împreună,  ear  cu  minte,  hărni­  îi  sărută  mâna.  Toţi  sunt  impresionaţi   doi  candidaţi,  între  cari  membrii  alegă­
                                                      şi  cu  lacrimi  în  ochi.  Tata  mirelui,  un
           cie  şi  cruţare,  şi  ei  vor  ajunge  la ţintă.                                      tori  să  poată  de  fapt alege,  prin  votare.
                                                      ţeran  venerabil,  se  întoarce  cătrâ  altar
                Aşa  cugetă  fiecare,  şi  în  gândul                                             Dacă  pe  careva  nu-’l  primesc  nici  în
                                                      şi  zice  în  gândul  lui:  «Stăpâne,  Atot­
           lor  sunt  fericiţi.                                                                   candidare,  au  a  comunica  cu  4  zile
                                                      puternice,  Ţie-ţi  mulţămesc  că  astfel de
                Preotul  ţine  o  cuvântare frumoasă,                                             nainte  de  alegere  clubului  respectiv.
                                                      soţie  ai  dat  fiiului  meu!»    Lyda.
           care  umple  inimile  tuturor  cu  evlavie,                                                 3.   Postul  de  primar  al  oraşului
   1   2   3   4   5   6   7   8