Page 3 - Bunul_Econom_1901_49
P. 3
Nr. 49 _______ ,____________• BUNUL ECONOM Pag. 3
este şi cultura legumelor, o ramură a samene legumele de care are trebuinţă
agriculturii nu mai puţin însemnată, vara ca şi iarna, precum şi flori VlIERIT
asupra cărea ţin a vă atrage serioasa frumoase.
Producţiunea noastră de vin.
D-vastră atenţiune şi a vă în vi ta se DarV după cum am spus în mai
(Urmare şi fine).
luaţi din timp măsurile potrivite, ca la multe rînduri, ţăranul nostru e nepă
In ce priveşte preţul vinului, acesta
primăvară se se poată cultiva în gră sător faţă de el însuşi, faţă de traiul său.
s’a ridicat în total mai tare în 1885»
dinile şcolare, şi diferite legume. El nu este încă pătruns nici de foloa
când întreaga roadă din Ungaria a
sele materiale a unor asemenea înde
Cultura legumelor este o cestiune fost preţuită cu 50,997.000 floreni. Cel
letniciri, nici de gustul şi plăcerea ce
de vieaţă pentru ţara noastră, căci mai mic preţ l’a avut roada din 1892,
o are omul harnic şi bunul gospodar
printr’însa se poate păstra în mânile numai de 15,246.000 floreni, ear’ cea
când îşi vede ocolul locuinţei sale cu
Românilor o bună parte din bogăţia din 1899 a fost preţuită cu 30,500.000
rat, împodobit cu o mică grădină de
naţională. La noi în ţară până acum
flori, de pomi roditori şi de legume, fi. Preţul vinului peste tot în anii dela
s’a arătat o prea mare nepăsare faţă 1861 încoace a fost foarte deosebit.
unde la umbra răcoroasă a pomilor şi
de cultura legumelor, ba ea a fost Peste tot dela uri timp încoace preţul
plăcutul miros al florilor, se desfâtează
socotită chiar de înjositoare de cătră
şi se bucură de frumuseţile naturii, în vinului se ridică: în 1895 venitul brut
ţăranii noştri. (întocmai ca pe la noi
zilele de sărbătoare şi în timpul de la un hectar a fost de 157'92 fl., care
cei de dincoace de Carpaţi!) e preţul cel mai mare, ce vinul l’a
odihnă.
M’am gândit şi la această îmbu avut în timp de 40 de ani; în 1899
Ştim cu toţii, dl'e agent, că încă
nătăţire şi am făcut tot ce am putut venitul la hectar a fost de 142'00 fl.,
din timpurile cele mai vechi, atât Grecii
pentru răspândirea acestei culturi. ear’ cel mai mic, numai 59T 3 fl. la
cât şi Romanii, strămoşii noştri, se
Atunci însă nu aveam grădin ile şcolare, hectar, a fost în 1880.
întreceau în a-’şi înfrumseţa grădinile
care sunt cel mai bun mijloc pentru Din datele de mai sus se vede
din prejurul locuinţelor, dându-le dife
lăţirea îndeletnicirilor de acest fel prin apriat, că preţul vinului peste tot se
rite forme artistice şi plantându-le cu
tre populaţiunea rurală, de oare-ce ridică; dar’ totuşi împregiurările pentru
tot felul de arbori, flori şi legume; aşa
copiii sătenilor învaţă de mici a se valorisarea viilor sunt rele, şi în această
că odată cu înaintarea omenirei în
deprinde cu asemenea lucrări de gră- privinţă ar trebui să se pornească mai
cultură şi ştiinţă, a înaintat şi grădi
dinărie. înadins o lucrare.
năritul, care se ţine alături cu desvol-
M’am gândit, zic, a introduce şi tarea simţului de bine şi de frumos. Să vedem ce-a făcut Francia în
această cultură, pentru-că am observat Este de netăgăduit asemenea, că pros- împregiurări grele pentru valorisarea
că ţăranii noştri se ocupă prea puţin perarea, înaintarea unei ţeri nu atârnă vinului! \ . •
de dînsa, deşi este de cea mai mare numai dela bogăţia sa; naturală, ci şi S’a cerut din toate părţile schim
însemnătate, mai ales pentru hrana lor. dela munca oamenilor care o locuesc. barea legii cu privire la darea pe beu-
Aproape fiecare locuitor dela ţară are Ţâri sărace ca O landa şi altele, prin turi, scărirea taxelor de transport, atât
împrejurul casei câte un petec de pă mujica locuitorilor lor, au ajuns la o pentru vin cât şi pentru vase, pedep
mânt liber, care în loc să fie lăsat stare de înflorire vrednică de pismuit. sirea falsificătorilor de vin şi în intere
pradă buruienilor nefolositoare, sau sul consumului (pentru trecerea beu-
(Va urma.)
chiar altor plante vătămătoare, ar putea turii) ostaşilor să se dee vin.
fi prefăcut în grădiniţă, în care să In Francia darea pe vin s’a scă-
priţioa.şă, dar aşa a fost ca fată, mări oficer se uită la ea pe furiş. Privirile ai putut tu fi orbit de frumseţa feţei,
tată va fi mâi serioasă. lor se întâlnesc. Ea suride... până când inima ei e goală, ba urîtă!
Aşa crede el. Ceremonia e la fine. Urmează fe Aceasta va creşte copilaşii tăi în frica
Ea se mărită după el numai ca să licitările. Cuvinte seci pline de forme lui Dumnezeu? Aceasta te va mângâia
în momentele grele ce soartea-ţi va tri
aibă cui porunci şi pentru-că el fiind şi strîngeri răci de mână urmează una
avut, îi va putea pune la disposiţie pa după alta. Mama miresei, o damă ele mite? Nu! Nici-odată!» şi cugetându-se
astfel, şiroaie de lacrimi îi curg din
rale cât de multe pentru toalete şi - gantă, voeşte să leşine de durerea des
ochi.
mese de gală. Va trăi tot din veselie părţirii. Toţi o compătimesc văzându-i
*
în veselie, din Ospăţ în ospăţ şi astfel durerea ce arată, până când inima ei
nu va avea mult timp ca să se plicti se leagănă de fericire, că a ajuns soa Imbulzala începe din nou. Nu în
sească în societatea bărbatului ei. cră. Mireasa rîde, glumeşte, aruncând măsură aşa mare ca mai nainte, dar
Aşa cugeta ea. priviri seducătoare în dreapta şi în destul de plin de lume e pe tot locul.
Şi fiecare în gândul seu fericit. stânga. Fuga, strigătele şi sbenguirile mai mul
Preotul ţine o vorbire ocasională Mirele e beat de fericire şi orb de tor copii vestesc de nou sosirea.
plină de cuvinte frumoase, apoi se în iubire. Numai tata lui, un bărbat că Mireasa e înaltă, sveltă şi drăgă
cepe partea solemnă. runt, plânge dureros zicând în gândul laşe. Nu are trăsurile feţei acelea a unei
La întrebarea : «O iubeşti?» el răs lui: «Sărmanul meu băiat! Cum ai că frumseţi de madonă, dar privirea ei ex
punde tare şi cu fruntea senină! «Da!» zut în cursă! Tu om cuminte şi cu ju primă un spirit superior şi o bunătate
Ea încă e întrebată. Răspunde mi decată, cum ai putut să te legi pe vi cerească. Haina albă, simplă, voalul şi
rosind buchetul şi şoptind: «D-a!» Un eaţă cu această femeie uşuratică?! Cum cununa de myrt, îr dau înfăţişarea unui
