Page 6 - Bunul_Econom_1901_49
P. 6

Pag-  6,            __________ _ _ _   __ _________b U n u l   e c o n o m                ;       ___________       Nr.  49


              t   VasileA.  Ureohiă.  Sfîrşitul  tron  Rudolf,  s’a  stabilit  pentru 27  Ian.   a  luat  laudabila  hotărîre  de  a se  pre­
         săptămânii  trecute  a  adus  neamului  ro­  viitor,  cu  prinţul  Otto de Windischgrâtz.   găti  de  înseşi  elevele  acestui  institut,
        mânesc  o  ştire  de  tot  tristă.  Marele   Căsătoria  se  va  celebra  în  capela  Sf.   costumul  naţional  de  uniformă,  ales  de
         învăţat  român  şi  marele  patriot  Vasi-   Iosif,  Cu  ocasîa  căsătoriei  nu  se  vor   comisiunea  instituită  de  mimsteriul  in­
         lie  A lexandrescu  Urechiâ, profesor  uni­  da  mări  serbări  la  curte.  In  ajun  vor  strucţiune},  pentru  elevele secţiunei  nor­
         versitar,  vicepreşedinte  al  Senatului Ro­  avea  loc  la  palat  ceremonia  renunţărei   male.  Modelul  tip  a  fost  deja  înaintat
        mâniei,  a  încetat  din  viaţă  pe  neaştep­  archiducesei,  şi  apoi  o  serată,  la  care   de  ministeriu  direcţiei  şcoalei.  Desem-
        tate,  pe  când  stătea  la  masă  lucrând   onorurile  le  va  face  princesa  Gizela  de   nurile  costumului  au  fost  stabilite  de
        la  marea  sa  operă  literară  «Istoria Ro­  Bavaria  ca  mătuşă  a  miresei.  Va  fi  de  pictorul  Alpar.      -
        mânilor*.  Răposatul  era  unul  dintre în­  faţă  şi  mama  miresei  contesa  Lonyai.
        văţaţii  cei  mai  mari  şi  mai  iubit  11 de  In  ziua  aceea  va  avea  loc  la  palat  un   Cea mai scurta scrisoare.  Până
        toţi.  A  luat  parte  la  toate  mişcările   prânz  familiar.                         acuma  cea  mai  scurtă  scrisoare  din
        mari  ale  neamului  său,  de  aceea  şi                                               lume  era  scrisoarea  lui  Cicero,  care  la
                                                         Broderii  naţionale.  Dibăcia  de
        era  cunoscut  şi  iubit  şi  în  ţară  şi  în                                         întrebarea  unui  prieten,  să  meargă  ori
                                                    care  dau  dovadă  ţărancele  noastre  în
        afară  de  ţară  pe  unde  să  afla.                                                   să  nu  meargă  într’un  loc  oare-care,  i-a
                                                    găteala  veştmintelor  lor,  e  cunoscută şi
              El,  la  dorinţa  însuşi  Regelui Carol,                                         răspuns  „1“  (du-te).
                                                    admirată  de  toţi.  Broderiile,  cari  împo­
        a  fost  înmormântat  pe  cheltueala  sta­                                                  După  două  mii  de  ani  s’a  găsit
                                                    dobesc  hainele  lor,  scot  mai  ales  în
        tului,  ca  unul  din  cei  mai  străluciţi  fii                                       un  Francez  care  a  întrecut  în  scur-
                                                    relief  arta  delicată  şi  originală  a  să-
        ai  ţării,  căreia  aparţinea.                                                         ţime  şi  pe  Cicerone.  Francezul a  primit
                                                    ten celor  române,  cari  fac fala  industriei
             Fiind,  prin  .învăţătura  lui  renumit                                           dela  un  prietin  al  seu  o  srisoare,  în
                                                    noastre  naţionale.  Expuse  printre  rîn-
        şi  în  ţări  străine,  mulţime  de  învăţaţi                                          care  nu  era  altceva  decât  un  semn  al
                                                    durile  dintâiu  la  exposiţa  din  Paris,
        străini  au  trimis  adrese  de  mângăere                                              întrebării: ?  (Ce  e  nou ?).  Francezul  i-a
                                                    broderiile  acestea atraseră luarea  aminte
        Românilor  la  Bucureşti  pentru  marea                                                răspuns   trimiţându-’i  o  hârtie  goală,
                                                    a  cunoscătorilor  şi  stîrniră  admiraţia
        perdere  ce  au  îndurat.  îndeosebi  de                                               ceea-ce  însemna:  „nimica".  Tot  Fran­
                                                    tuturor.  A.  Ş.  R.  Marea  Ducesă  de
        însemnat  e  telegrama  primarului  cetăţii                                            cezii  mai  cu  spirit.
                                                   !Baden,  mătuşa  împăratului  Germaniei,
        Rom a  şi  a  parlam entului  Italiei.
                                                    vezându-le  a  manifestat  dorinţa  de  a
             D-zeu  să-’l  odichnească  în  pace, iar
                                                    avea  pe  sama  ei  mai  multe  bucăţi.         In v ita re,  Corul  bisericii  române  din
        numele  lui  neşters  se  rămână  în  su­                                              Budapesta  are  onoare  a  vă  invita  la  serata
                                                    Doamna  Consuelă  Peretz,     directoara
        fletele  noastre!                                                                      festivă  ce  o  va  arangia  în  memoria  marelui
                                                    şcoalei  profesionale  «Principesa  Elisa-
                                                                                               archiereu  Andrei  Baron  de  Şaguna Duminecă,
             Mine  de  aur  de  pe  timpul          beta«  din  Bucureşti,  se  grăbi  de  a  tri­  2/15  Dec.  1901,  In  sala  Hotelului  „Archidu-
        Romanilor.        In   hotarul   comunei    mite  unei  şcoli din  Karlsruhe,  patronate   cele  Ştefan1'  (Akademia-u,  1.)  Oferte  bene­
        Borgo-Bistriţa  este  muntele  Delbidan,    de  A.  S.  R.  o  frumoasă  şi  bogată  co-   vole  în  favorul  fondului  bisericesc  să  primesc
                                                    lecţiune  de  broderii  române  făcute  de   cu  mulţumită  şi  se  vor  cuita  publice  şi  au
        renumit  de minele  de  aur  cultivate  deja                                           se  se  trimită  pe  adresa:  Cornel  Popescu,
        pe  timpul  Romanilor.  Aceste  mine  au    elevele  secţiunei  de  broderii  naţionale,   teol.  abs.  şi  stud.  fii.,  Budapesta,  IV,  Kecs-
        fost  mai  târziu  neglijate.  In  timpul  din   de  sub  direcţiunea  d-nei  Sofia  Colonel   kemeti  utcza  8, *111  ern.  35.  începutul  la  8
        urmă  o  societate  engleză  proiectează    Ionescu.  A.  S.  R.  atinsă  nespus  de   bre  sara.  Programa :  1.  Imnul  Marelui  Andrei,
        preluarea   lucrărilor,   deoare-ce  după   această  delicată  aţenţiune,  a  binevoit   de  D.  Cunţan,  cor.  2.  Discurs  ocasional, rostit
        cercetările  făcute  s’a  constatat  o  can-  de  a le  exprima într’o scrisoare  adresată   de  Seb.  Stanca,  teol.  abs.  şi  stud.  fii.  3.  Se­
                i ■
        titate  mare  de  aur  în  acest  munte.    din   castelul   Mainau   «admiraţia   sa   renadă,  de  C.  G.  Porumbescu,  orchestră.  4.
                                                    «pentru  măreţele broderii, cari  dovedesc   Dragostea  Românului,  disertaţie  de  Dionisie
                                                                                               Stoica,  stud.  fii,  5.  Furtuna,  de  J.  Durner,
             Şedinţă  festivă  pentru  An­          «extrema  abilitate  a elevelor  şi  a  exce-   cor.  6.  Barbu  Lăutarul,  monolog  de  V.  Ale­

        drei  Şaguna  a  arangeat  Societatea       »lentului  lor  gust.  Aceste  obiecte  vor   xandri,  predat  de   V.  Ga el,  stud.  iur.  7.
        de  lectură  „Andreiu  Şaguna"  a  teolo­   «forma  un  ornament  de  mare  preţ       „Hora  Sinaia",  marş de  C.  Mazalic,  orchestră.
        gilor  şi  pedagogilor  români  gr.-or.  din   „pentru  Museul  de  broderii  din  Karls-   După  producţiune  urmează  cină  comună  â
        Sibiiu  Joi,  în  29  Noemvrie  v.  în  sala   »ruhe«. Tot-odată  marea ducesă  declară,   la  carte.
        cea  mare  a  „Seminariului   Andreian".    că  se  va  sili  să  atragă atenţia  artiştilor
        Şedinţa  a  fost  deschisă  de  preşed.  Dr.   şi  a  autorităţilor  în  materie  de  broderii,   Nou regulament în armată.  E
        G.  Proca,  cuvântul  festiv  l’a  ţinut  dl   asupra  acestor  produse  atât  de  inte­  vorba,  că  în  armata  austro-ungară  să
        Dimitrie  B orcia,  cleric  c.  III.,  dl  G.   resante  ale  artei  române.  Asta  e  o   se  introducă  un  nou  regulament,  prin
        Tulbure  a  disertat  despre  Artă  şi  Re-   onoare  mare  pentru  industria  noastră   care  să  se  pună  preţ  mai  mare  pe  in­
        ligiune,  şi  dl  George  Tocitu,  cleric  c.   naţională   —  zice  » Cronica «  —   şi   strucţia  practică  şi  destoinicia  de  luptă,
        I.  a  declamat  «Electorale" de  Negruzzi,   pentru  d-na  Colonel  Ionescu,  care  di­  a  soldaţilor  decât  pe  p a ra d ă !  Regu­
        iar  corul  şi orchestra  Societăţii  au  exe­  rijează  cu  atâta  măestrie  şcoala  profe­  lamentul  nu  e  întărit  încă  de  Mai.  Sa,
        cutat  mai  multe  puncte  de  frumoasă     sională  «Principesa  Elisabetâ«  şi  ale   se  crede  însă,  că  aprobarea  lui  va
        musică.  Marinimoasele  oferte  în  favorul   cărei  lucrări  originale  şi  nespus  de  in­  urma  în  curând
        societăţii  să  vor  cuita  cu  mulţumită  în   teresante  supt  de  mult  cunoscute  ama­
        ziare.                                     torilor.                                         Necrolog.      Valerian  ,Pop,  fiiul
                                                                                               parochului  Teodor  Pop  din  Bucerdea-
             Căsătoria  archiducesei  Eli-               Costume  naţionale. Direcţiunea  vinoasă,  de  18  ani,  aplicat  la ferărie  în
        Sabeta,  fiica  fostului   moştenitor  de  asilului  „Elena  Doamna"  din  Bucureşti   Sas-Sebeş,  a  răposat  şi  s’a  înmormântat
   1   2   3   4   5   6   7   8