Page 1 - Bunul_Econom_1902_09
P. 1

A n u l  ZII.                                G răştie,  8   M artie  n.  1 9 0 2 .                                  N r.  9 .














                       REYISTĂ  PENTRU  AGRICULTURĂ,  INDUSTRIE  ŞI  C0MERC1U,
                                                                    , ,    ,  . . .  .  ^                          ^
          ORGAN  AL:   „Reuniunii  Economice  din  Orâstie" şi  „Renuiunii  române de  agEiculinrâ lf  comitatul  Sibii’ufuT1*.
          ___________________’2_____ ________*   '   ..........................................- —.... »-■   ------------------------------------------------- ------------....------ --------------------
                     "  A B O N A M E N T E :    -   -   41          - APARE:                   |J!            I N S E R Ţ I U N I :
                                                                                                |J  se'sdcotesc.duj^  tarifă,-cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
           Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  ii.)  î;   în  fiecare  Duminecă.
                 Penti u  R o m â n i a   15  franci  pe  an.   iţ                               {    Abonamentele  şŞ  inserţiunile  se  plătesc  înainte
                                                      tele  definitive  şi  ştirea,  că  asociăţiunea   Deoarece,  înainte  de  15  Iunie  nu
               Fapte  lăudabile.                      s’a  închegat,  dorindu-i cel  mai  desâvîrşit   se  pot-  mîna  vitele  la  munte,  adminis­
                                                      succes.         ’         '                 traţia' supremă  a  mai  arendat  o  a  2-a
                                                           Tot  dl  T.  Hatieg  se  mai  ocupă  „păşune  în  apiopierea Sibiiului,  unde vor
               -Primim  dela  zelosul  conferenţiar
                                                      actualmente  şi  cu  tm  proiect  de  statut   păşuna  vitele  înainte  şi  dupâ-ce  le  duc
          din  Lugoj,  dl  Titu  Hatieg  o  intere­
                                                      pentru  reuniunea  agronomică  a  comi­     la  păşunea  dAgpfiunte,  astfel  că*eao-
          santă.  scrisoare,  care  .merită  a  fi  rele­
                                                      tatului  de  acolo  pentru:  «concentrarea  |  nomii  de  .vrj^^ari  îşi  trimit  vitele  lor
          vată  in  coloanele  revistei  noastre.
                                                      frizerii  (destilarea)  vinarsului  (rachiului)  i  la.munte,»pat  se  fie  pe  deplin  linid^ţi
               D sa  atribue  cu  drept  cuvânt crisa   de  poame».   .  _                      J  în  privinţa  aceasta  pe  tot  timpul  mc&-
          generală  economică,  ce  ne  bântue, cau-       Laudele  pentru  .astfel de fapte sunt  i  pend  dela  5  Maiu  până  când  dâ gerul
          sei:  că  «referinţele  noastre  de  produc-
                                                      de  prisos,  ele  vorbesc  de  sine  .şi  am  fi  j   La  păşunea  aceasta  se primesc nu-
          ţiune  s’au  schimbat  cu  totul,  ear  pe de
                                                      fericiţi  să  putem  înregistra  încă  mulţi  J  mal  vite  sănătoase  şi  puternice,  şi  a-
         . altă  parte  trebuinţele  s’ati  înmulţit' în
                                                      alţi  bărbaţi •  zeloşi,  cari-  se  interesează  j  nume  tăurenci  atât  de  taşă.  Pinzgaucât
          totjte  straturile  societăţii  şi  câ  diferitele
                                                      de  propăşirea  economică-  a  poporului  |.şţ  de  cea  ungurească,'  cari'  \or  fi  îm-
          imposite  de  stat,  comună,  biserică  etc,,-   nostru,  cum  este  dl  Titu  Hatieg,  j  plinit  cei  puţin  8  luni;  afară  de  aceştia
          cresc  din  an,  în  an.  Nefîind  în  stare ca
                                                                                                I  se*  mai  primesc, şi  junei  şi  mânzi  dela
          nOi  sâ  ne  acomodăm  -acestor  împreju­                                             i  un  an  în  sus.  Taxa  de  pâşutce  e  pen-
          rări  schimbate,  urmarea  va  fi:  o  deca­        Dela Reuniunile noastre.
                                                                                                |  tru  vitele  sulf  2-  ani  i2 Cor.-,. pentru mai
          denţă  materială  a  populaţiunii  noastre                                      *■?   \  bâtrâtie  16  cor.t  înecare  taxă  .sunt  soţ
          la  un  grad  înfiorător  de  pauperism».   JRăşunv  lt(  neimpe jţentru  vite (te rasa   cotite.toate  favorurile  sus  amintite.
                                                                      JPbtagau.       .
             \  Suntem  de.  acord  şi  cu  acea  pă­
                                                                                                     ,  Pentru  vitele .economilor,  cari  nu,
          rere  a  dlui  T.  Hatieg,  că:  inteliginţa     Administraţia  supremă  â     „Reu­
                                                                                                 sunt  membri  ai  «Reuniunii  săseşti tran­
          noăstră  este  înstrăinată  poporului  nos­  niunii  săseşti  transilvane  de  agricul­
                                                                                                 silvani ,de.  agricultură», taxa  se  urcă cu
          tru  muncitor  şn  producetor şi  nu-şiface   tură”  din  Sibiiu- a  luat.  în-.-arendă  dela
                                                                                                 2  ţror.  Insinuările  se  primesc  până  la
          datorinţa  pe  deplin 'faţă  de  el,  -care  o   universitatea  sâsască ,o  păşune la  munte:
                                                                                                 15  Aprilie  şi  sunt  a  se-  adresa  admi­
          susţine  si'cere  ca  «în viitor  se  ne eres-   în  mărime  'de  450—:500  jugâre  pentru ,
                                                                                                 nistraţiei  supreme,\  aîăturândtj-se  şi  cer­
          tem  fiii  noştri  astfel,  ca  ei se  fie  in ne­  vitele  de  rasa  Pinzgau:  - Aceasta  s’a  fă­
                                                                                                 tificatul  (paşaportul)  de" vite.  x
          mijlocită  legătură  cu  poporul .productiv   cut  în  scopul  de  a  feri  acest,  soiu  de
                                                                                                      JumCtate  din;  taxă  .se  piâţe.şte  la
          şi. se,  creăm  din  ‘ei  economi,  industriaşi   viţe  dâ  degenerare "prin’ aceea,  că  ii-se
                                                                                                 jnsmuare,  ear  cealaltă  jumâtate  la  1
          şi, - neguţători.,-  cari  vor  sta  îr*'fruntea   pune  fa-disposiţie .o  păşupe  aşâmănui-
                                                                                                 Septemvrie  a.  c.
          poporului,,  dând-acestuia  exemplu  şi  o   toare  celei ■ din  ţinutul  muntos  al  Alpi-
          direcţiune'  sănătoasă  pe  toate,  tereneje   îor,  de  unde  se  trag.'  In  legătură  cu a-   In  fine  se „mai  Observă,  că  la cum-
          economice» >                               ceastâ  păşune  s’au  făcut  şi, un şopru de   pâraţea  taurilor  pentru  Comune  inspec­

               Dl  T.  Hatieg  înse  nu  .se  mărgi­  adăpostite,  un  grajd  pentru  separarea   torul  de  prăsirea  vitelor  reg.  ung,  va
          neşte numai  în desfăşurarea ideii ord-sale   vitelor,  nari  eventual  s’ar  bolnăvi,  pre­  lila  în  rîndul  prim  acei  tauri  în  consi­
                                                                                                 derare,  cari  au  fost  la  păşune la munte.
          prin  conferenţe  publice,  ci  caută' a  le   cum  şi. ţrociîe  necesare  la . adăpatul lor.
          pune  şi  în  lucrare.  Da stăruinţele d-saie    Vitele,  cari  vor  fi  minate  la  acea­
                                                                                                         Însoţiri  de  meseriaşi. .
          este  pe  cale  a  se  înfiinţa  în  Lugoj  o   stă ‘ păşune,  -vor fi  vishale  de  veterinar
         âsociaţiune  a*  maeştrilor  cojocari,  cari   atât  îna,mte  de  minare  cât,şi  »de  mai   Ce  se  poâte  face  prin  însoţire,  fie
         acolo  sunt  27  lâ  nutnâr  şi  produc  a-   multe-ori  în j decursul  păşunărti f  ele  vor   între  economi,  fie  între  meseriaşi,  se
         nual  la  10.000  cojbaCp.' După  proiectul  fi  asigurate  pe  spesele reuniunii la.«So­  poate  vedea  şi  din  cele. următoare:
         de  statute  elaborat  de .d-sa  şi  calculele   cietatea  ungară  de  asigurare  pentru     La  îndemnul  unui  harnic  pantofar -
         făcute  s’ar  putea  aştepta  la  un  câştig   vite»  din  Budapesta  contra  boalelor  şi  din  Arad,  Iuliu  Olariu,  o  samă de  pan­
         în  total  ca  la . 15.000  cor.  în  plus,  de-  j  caşurilor  de  nenorocire  (urşi  etc.)  Reu­  tofari  au  întemeiat,  în  anul  1900,  o în­
         cât  se  dobândeşte  astăzi  din  această  !  niunea  plăteşte  şi  pe  păstor  şi  furni-   soţire-de  producţiune,  adecă  o  lucră­
         meserie  de  cătră  măiestrii  cojocari  în  J  seazâ  sarea  şi  varul  de  nutreţ  necesar   toare  mare  şi  o  prăvălie,  în  care  se  se
         Lugoj.  Aşteptăm  cu  nerăbdare  stata-  ; la  întărirea  scheletului  vitelor.         vendă  mcălţămintele  făcute  în  lucrătoa-
   1   2   3   4   5   6