Page 4 - Bunul_Econom_1902_09
P. 4

■ Pag?  4                               :  r        BUNUL     ECONOM                ___________                        Nr.  9


        putând    fi  mistuite  irită  stpmacul  şi   mai  mult.  In  eas  de'lipsă  se  poate  face  şi   Eânirile  cu  arma  Mannlicher.  Medicii
      ^„maţele,  producând    în   chipul  acesta   scaldă  din  o  parte  accid  carbolic  şi  30 părţi   de  jir n  spitalele  din  Triest  au  făcjjt  intere­
                                                    apă.  Acest  mijloc  ucide  iîia  în  timp  scurt.  sante  obseryaţiuni" cu  ocasiuhea.  tulburărilor
        'Vărsături  şi  urdinâri.  Acestea  sunt  cele
                                                                        *  .            ţ  ■   din  săptămâna  trecută  relativ  la  rănir le  ce
        măi  însemnate  şi  mai  obşteşti  cause
                                                         Stîrpirea  gărgăriţelor- din  grâu.  Se  în­  .s’au  fă .ut  cu  gloanţele  din  puşca  .Mannli­
        ale   urdinării   în  'timpul  verii,   care   tâmplă  adese-ori,  că gărgăriţele fac  mari-stri­
                                                                                               cher.  Proiectilele  au  pătruns  în  linie  dreaptă
      .  omoară  un  numer  mare  de  oameni,       căciuni  bucatelor  în  hambare,’  unde  se  în­
                                                                                               atât  prin  părţile  vîrtoase,  cât  şi  prin  cele,
       ■ dar  mai  cu  samă  de  copii.             cuibează.  Şi  se  încuibează  lesne,  dacă nu ae-   moi  ale  corpului,  făcând  un  canal  de  linie
                                                    risăm  şi  nu  vânturăm  bucatele  adese-ori;
             Gum  este  a  se  preîntimpina  acest                                             oablă.  La  .cele  mai  multe; răniri,  proiectilele
                                                    ear  încuibate  odată;  cu greu se stîrpesc.  Este
        reu?. în  numărul  proxim, t                                                           au  luat  cu  sine  şi  .sdrenţe  de  haine  în rană,
                                                    leac  însă  şi  împotriva  lor.   Se  se  ia  tamuri
                                                                                               din  care  pricină  s’au  produs  cangrenisări  şi
                                                   verzi  de  soc  cu  frunze  cu  tot,  să.  se  aco­
                                                                                               otrăviri  de  sânge.  Operaţiunile  au  fost foarte
                                                   pere  bucatele  cu  ele,  ba  se  se  mai  vîre  şi   dureroase,  deoare ce  carnea  cangrenisată  a
                  D I V E R S E                    printre  ele  ici-colea;  şi  vom  vedea  că  nu   trebuit-să-fie  tă ată.
                                                   mai  aflăm  deloc  gărgăriţe  prin  bucatele noa­
             Gonstatându-se  filoxera  în  viile  oraşu­  stre.  Cercaţi,  că  cercarea  n’are  supărare..  Moarte   Basil  Romoşan,  vigil  silvanal
        lui  Sas-Sebeş,  se  trage  atenţiunea  proprie­                                       suprem,  a  încetat  din  vieaţă  la  4  Martie  n.
        tarilor  de  vii  din  alte  părţi,  unde .accast<ă in­                                în  Costeşti,  în  etate  de  63  ani.
        sectă  stricăcioasă  n’a  pătruns  încă,  a  nu  se   NOUTĂTI                                              *
        folosi  de  a tari  lucrători  d n acele locuri, un de
                                                                                                    Omor.  George  Ardelean din  Sacial (Hu­
        există  şi  este  constă tată  deja,  deoare-ce  în
                                                        Sinod  protoprosrlteral.  Sâmbătă  în  8   nedoara)  era  dator  ia cârcimaruj Moriţ Hand-
        caşul  acesta  se  poate  mai  uşor  transmuta
                                                   Martie  n.  „a.  c.  la  10  ore  a.  m.  se  ţine  şe­  ler  cu  o  suină  oare  care,  pe  care  nu  o  pu­
       dintr’un  loc  într’altul.        -
                                                   dinţa  ordinară  a  sinodului  protopresbiteral   tea -plăti.  Peste  câteva  zi e  jidanul  era  se-i
                                                   al  tractului  Orăştiei,  la  care  sunt  poftiţi  a   vândă  mos a  lui  Ardelean  Ta  licitaţie.  Arde-
                                                                                                        I
                                                                                                                               l
             Omidele,  acele  insecte  stricăcioaşe, cari
                                                   partxipa  toţi  on,  membri  ai- sinodului,  pen­  lean,  în  desperarea  sa,  a  luat  o  puşcă  şi  a
        ani  dearîndul  fac  însemnate  stricăciuni  po­
                                                   tru  a  se  putea - resolva  obiectele  puse  la  or­  "împuşcat  pe  Moriţ.  Acum  i-se,  va  vinde  ne­
       milor,  ba  în  mesură  măre  fiind  nimicesc  cu
                                                   dinea  zilei.                               norocitului  şi  moşia  şi  va,  înfunda  şi  el tem­
       toiul  pomii  din  ţinuturi  întregi.  Culesul  cui­                                    niţa,  ear  femeea  şi  copiii  vor  lua  traista  la
       burilor  de  omidă  se  îndeplineşte  pe  timpul   —    Duminecă,  în  p  Martie  st.  n.  la  j   ore
       priincios  de  iarnă  şi  primăvara  de  timpuriu,   după   ameazi,   comitetul   despărţământului   gât.  Vezi  ce  face  bcutura.
                                                                                                                   *
       până  când  nu  dă  căldura,  căci  mai  târziu   -*Orăşfia«-  al  Asociaţiunei ...pentru;-  literatura
       încălzindu-se  părăsesc  cuibul  şi  ca  un  roiu,   română - şi  cultura  poporului  român  îşi  va   Cai  ungureşti  pentru Afrioa-de-Siid. Din
       flămând  inundează  pomii  şi  pe  lângă  toată   ţinea  adunarea,  de  constituire  în  cancelaria,   Fi urne  se  scrie  cu  data  de  25  Februarie:
       osteneala  şi  bunăvoinţa,  nu  se  mai  pot  cu­  protopresbiterală  gr.-or. din  loc,  la  care  ono­  « Azi  a  plecat  din  portul  nostru  vaporul  en­
       lege.  în  interesul  proprietarilor  deoparte, ear   raţii  membrii  să  învită  cu  toată  stima.   .  ; .  glez  < Montagle»  cu  750  de  cai  ungureşti
       de  altă  partfe  în  sensul,ord.-.ministerial"este                        B iroid .   spre  Africarde-Sud.  Acesta  este  al  cincize­
                                                                                              ci lea  vapor,  care  transportează  pe  socoteală,
       lipsă  de  a  se  îndeplini  acest  lucru  cât  mai
       cu  grabă,  dacă  s'a întreiăsat  până  acum, căci   Pensia  învăţătorilor.  In  curând  apropim-   engleză  cai  în  Africa-dc-5u.d.  Numerul  total
       căldura  din  zilele  trecute,  precum  şi  aceea   du-se  timpul  în  care  să  va  vorbi  în :  Dietă  j  al  cailor : îmbarcaţi*  la  Fiume  este  de  38.364.
       ce  va  mai  urma,  încă  va  îndemna  omidele   despre,  legea  pensiei  învăţ,Moţilor,  din  mai  I  Acum  ancorează  aici  vapoarele engleze  < I ly-
       a  părăsi  cuibul  lor  şi  a  pleca ■  după  hrană,   multe  comitate  mvătătpreşti  au  venit  depu-   pathia»  si  «Mapkmoore»;  cari  aşteaptă nou6
       făcând  stricăciuni  şi  pagube.            taţiuni  la  Budapesta,  spre  a  vorbi  cu  de-   transporturi.»
                           *                       putafii  cercurilor  lor,  ca  să  părtinească  in­  ,        -   *
            Despre  alac  şF orz.   Acolo  unde  nu   teresele  înveţătorilor.  învăţătorii1  noştri   pe  :   Şerpi  cari  prind  şobolani.  In  Brasilia
       avem  nădejde  de  o  recoltă  bună  a  grâului,   semne  nu  se  mişcă  de  loc,  cu  toate  că  n’ar   s'au  înmulţit  aşa. de  tare  şobolanii,  încât  lo­
       e  consult  a  şămăna  alac  şi  orz,  deoare-ce   strica,  dacă  s’ar  întruni  şi  ar  lua   vr’o  ho-   cuitorii  cresc  un  fel  de  şerpe  care  îi  nimi­
       făina  lor,  după-cum  se  afirmă,  e  tocmai  aşa   tărîre,  ca  se  adreseze   vr’o,  fugare,  cătră   ceşte.   .
                                                                                                i
       de  nutritoare  ca  şi  a  grâului şi-totuşi  aceste   minister  etc.                       Acest  şerpe,  care  acum  a  devenit  un
       plante  economice  deşi  merită  mai  multă  a-   ."  ‘         *,     .      V,       animal  domestic,  se, numeşte gib  bia,  e lung
       tenţiune,  nu  sunt  prea  băgate  în  seamă.    Şese  ani  de  temfiiţâ  pentru  omor  în   de  vre-un  metru  şi  e  gros  ca  braţul omului,
            Ca  bun  nutreţ  pentru  cai  şi  porci  si al   duel.  Curtea  cu  juraţi  din  1 lannovcra a  con­  face  parte  din  specia  boa,  şi  se  poate  cum­
       cărui  preţ  este  mai  mare  ca  al  ovăsului  se   damnat, pe'  arândaşul  Falkenhage.n  la  6  ani   păra  în  Rio-de-Ianeiro  şi  alte  oraşe  din  A-
       trage  atenţiunea  economilor  noştri  asupra   'temniţă -' fortăreaţă,  pentru-că  a  omorit  ;în   merica  pe  preţul-  de  un  dolar  şi  jumătate.
       acestor  plante  economice.                duel  pe   funcţionarul  administrativ  Ben-  j   Acest  şerpe,  care  nu  face  nici  un  reu,
                           *
                                                  ningsen.                        ’     V.   j  şi  e  foarte- greoiu  în  mişcările  sale,  petrece
            Contra  păduchilor  de  vite.  Când'nu­    :          '   - *--  I  .   -    ■   J  toată  ziua  durmind;  îndată-ce  apune  soarele
       treţul, este  aspru,  vitele  cornute  adese-ori  se   -  „Sancta  simplioitas“ ,  Un. samsar, de  cai  I
                                                                                              însă,  numai  decât  se  schimbă,  începe  se  se  .
       umplu  de  păduchi,  cari  le  slăbesc  şi  mai   din  Apatin,  mergând  zilele  trecute  la  tîrg  !a
                                                                                              m’şte  în  dreapta,  în  stânga,  se  urcă,  se  co­
       tare.  Ca  mij loc  contra  acestor  părăsite.  ştri-   Oradea-mare  se  cumpere  cai,  sa  socotit  să
                                                                                              boară,  pleacă  la  vânătoare,,  în  cai c  timp
       căcioase  se  recomandă  oţet  de  mere,  sau   facă  niţel  câştig  lateral,  pe  pelea  prostimii;
                                                                                              caută  prin  pod,  pivniţe,  ba,  ceea-ce  se poate
       apă  ce  se  scurge  dela  cartofii  ferţi,  cu  care   s’a  postit  într’un  grup  de  ţcrani  şi  luând  în  i
       se  spală  de  mai  multe-ori  părţile  atacate ale   mână  o  coală  de  hârtie  si  creon,  vestia  ţe-  |   face  foarte  uşor  la  casele  de  acolo,  întră  şi  .
                                                                                              pe  sub'  podele.
       vitei.  Aceste  leacuri  sunt foarte  ieftine  şi ori   ramlor,  eă  în  Apatin  se  împarte  pământ gra- ‘
      cine  poate* să  şi-îe  facă.               tis  şi  cine  voeşte  se  capete  moşie  să  se  în­  El  stă  culcat  la  locul  seu  de  pândă cu
                                                                                              o  adevărată  viclenie,  ce  nu  se  poate  găsi
                                                  ştiinţeze  la  el,  căci  dînsul  e  trimis  din  par­
            Contra  rîiei  la  oi.  Se  ia  o  parte accid   tea  primăriei,  ca  să  dee  de  ştire  oamenilor.   decât  la  animale  de  uti  ordin  superior,  şi
      carbolic,  o  parte  petroleu  şi  18  părţi  uleu   Pentru  înscriere  lua  dela  fiecare  taxă  de   dacă  se  arată  vre-un  guzgan  la  orizont,  dim
      de  lemn.  Acestea  se  amestecă  bine  şi  cu   câte  20  fii.  Până  se  prindă  de  veste gendar-   tr’o  săritură  îl  apucă  de  gât  şi-l  omoară.
      mestecătura  se  unge  de  mai  multe-ori  locul   meria,  vulpoiul  de  om  adunase  dela  pros­  Aceşti  Şerpi  foi-rte  rar  obicinuesc să-şi
      rîios.  Dacă  rîia  a  erupt  în  mesură  mare,  se                                     caute  lirana  la  aer  liber,  ci  se  nutresc  cu
                                                  time  vre-o  15  cor.                V.
      pune  din  accidul  carbolic  şi  petroleu  ceva                                        ceea-ce  le  dă  stăpânul  casei.   •
   1   2   3   4   5   6   7   8