Page 3 - Bunul_Econom_1902_09
P. 3

Nr.  9                                             BUNUL     ECONOM                                                   Pag-'  3


                 Arma,  (puşca)  pusă  sub  tiare,  dar  [   Pentru  grădinari.   Pomii  se  curăţă  de i  de   conjunctivită   granulosă.   Aceasta
           care  pentru  vânat  nu  se foloseşte,  trebue in­ I  muschiu  în  modul  următor:  se  face  din  ce-   |  boală  se  ia  de  om  sănetos,  pe  ori  ce
            sinuată  în  scris  ori  cu  cuventul  la  antistia  i  nuşe  de  lemn  o  leşie  de  tărie  mijlocie,  pu-
                                                                                                  I  cale  ar  pătrunde  în   ochii   acestuia
           comunală,  în  ,tot  caşul  în  luna  lui  Iunie.  j  nend  în  10  litre  \.A  punt  de  a-cict  ca  bolic;
                                                                                                  I  o  parte  din  lacrimă  ori  urdoare.  Toate
           Cine  înse  în  decursul  anului  cumpără  o ast­ j. amestecătura  aceasta  se  ferbe  şi  apoi  încă
                                                                                                   obiectele  pe  cari  a  picat  lacrimă  sau
           fel  de  armă,  care  a  fost  deja  taxată,  dela  .  :în  stare  ferbinte  se  pune  pe  părţile  muş-
           cumpărarea  aceleia  în  timp  de  8  zile  tr. bue  I  chioasc  ale  pomului  cu  o  mătură  de  paie.   urdoare,  dacă  vor atinge un  ochiu  săne-
           se  o  insinue  la  acest  for  competent.  (Art. |  In  puţine  zile  cade  tot  muscliiul  până la cel  |  tos,  vor  da  acestuia  boală.   Astfel  de
           de  lege‘XXIII  §  13  şi  14  din  anul  1883).  din  urmă  firicel,  fără  să  se  mu  arete înainte   obiecte  sunt  perna,  plapoma,  o  faţă  de
                               *            .
                                                       de , un  an,  şi  fără  se  strf. e sănătăţii  porni or.
                 M inistrul,  de  interne  contra  berii                                           masă  pe  care  a  lucrat  granulosul  etc.
                                                      !  Trebue  însă'  a  fi  cu  băgare  de  seamă • ia  în-
           numi?ă  «Hansel».  Mulţi  berari  obicinuesc  a                                       j  Deci  bine  trebue  a  ne  feri  de  aceasta
                                                      j  trcbuinţarca  acestui  mijloc.
           turna  muşteriilor  în  pahare  rămăşiţă  de bere                                     I  boală,  care  uşor  o  putem  căpăta  şi
           .şi  scursori  del i  cep.  Aceasta pe  nemţeşte se             *
                                                      I  - -   Pentru  brutari.  Spre -a.  lipi  crepăturile  j  numai  de  aerul  odăii  în  care  a  locuit
           chLmă  «Hansel».  Ministrul  de  interne  a dat
                                                      |  ce  se  produc  la  cuptoare  adese -oii  foarte  |  granulosul.
           un  ordin,  în  urma  căruia  bei arii .  sunt  opriţi
                                                       de  timpuriu,  se recomandă mas.-a  următoare,                  *
           a  mai  da  «cur  oii  de  berc.  Cei-ce  mai  fac
                                                       care-  este  totodată  ieftină  şi  durabilă t -2 klg.-   I   Pentru a ne  curaţi  stomacul,
           aceasta  se  pedepsesc  întâiu  cu  100  cor., ear
                                                      |  de  făină  de  Chamotte,  2  ldg.  de  lut,  gras,
           a  doua-oară  li-se  va  revoca  licenţa.  Beutorii                                   |  putem  folosi  următoarele  purgative  sau
                                                       Va  kilo  reş nă  pulverisată  şi  x/4  klg.  sare.
           de  bere  se  bage  de  seamă  şi  în  cas  că li-se                                  |  substanţe  de  curăţenie  ee  le  putem
                                                       Toate  aceste  substanţe se  disolvă  în  apă fer­
           întâmplă  aceasta,  se  facă  arătare  la  poliţie.                                   !  avea  în  casă  chiar.  Astfel  sunt:  laptele
                                                       binte  şi  se  amestecă  până  se  formează, un
                                                       aluat  subţirel,  înainte  de  a  lipi  crepăturile  !  dulce,  bine  îndulcit  cu  zăhar  sau  miere-
                  0 E   V O V                          cu  acest  aluat,  se  udă  cu  apă-rece,  . apoi se  i  este  mai  puternic  dacă  se  mai  ames-
                                                       toarnă  composiţia  preparată  în  ele.   |  tecă  şi  cu  apă  caldă.   Zerul  laptelui,
                Pentru  meseriaşi.  Pentru  cei  cari  do­
                                                                                                 |  mai  cu  samă  dacă  se  îndulceşte  cu
           resc  se-şi  dee  copiii  la  meserii,  e  bine  se                                   ;  zăhar,  este  un  puternic  şi  plăcut  pur-
           observe  la  cari  meserii  se caută  ajutor,  pen­  Medicul  casei.
                                                                                                 J  gativ.  Zama  de  prune  coapte  îndulcită
           tru-că  acolo  fiind  lipsă  se  plătesc  mai  bine
           lucrătorii.                                                                           |  cu  zăhar,  şi  mustul  de  struguri,  mai
                                                            Conjunctivita  granuloasă (un
                Aşa  d.  e.  în  Budapesta  sunt  7067  de                                       {  cu  samă  dacă  se  mai  îndulceşte'  cu
          :  meseriaşi  fără  de  lucru.               fel.de  durere  de  ochi)  este  o  boala   j  zăhar  este  un  purgativ  plăcut.
                In.  provincie  se  caută  orologeri,  lucră­ i  molipsitoare  (care  se  mută),  care  poate  ]  ;          "
           tori  pentru  violină,  tăbăcari  (timari),  mulţi   îmbolnăvi  dela  o  persoană  pe  alte  multe  I   Căuşele  urdinării   în   timpul
           hornari  şi  strungari,  dogari,  butnari,  infer-
                                                       persoane  cari  s’ar  găsi  pe  un  loc  mai  ]  verii  sunt:  1.  Căldura  peste  rnesură  a
           mieri,  infermiere,  cusutori. şi  cusătoare,  bro-
                                                       mult  sau  mai  puţin  apropiat.  Un  ast­ !  timpului,  din  care  causă  omul  fiind
           dâtoare,  spălătoare  şi  netezitoare,:................
                Se  caută  învăţăcei  la  tâmplari,  tini-   fel  de  granulos  poartă  semenţa  acestei  j  silit  a  bea  multă  apă,  aceasta  produce
           cheri,  văpsitori,  la  tapetărie, apoi fauri, strun­  boale  în  ochi  şi  anume  pe  peliţa  care  I  urdinarea.   2.  Mâncarea  fructelor  ne-
           gari,, lăcătari,  pentru  instrumente  musicale,   căptuşeşte  pleoapele,  dând sSmenţa  boa-  |  coapte,  adecă  crude.   3.  Felul  hranei
           croitori  pentru  bărbaţi  şi  dame,  eompactori,   lei  altor  ochi  sănetoşi        I poporului  nostru.   El  sS  hrăneşte  cu
           friseri  şi  brutari.  .
                                                            Din  ochii  unui  gtanulos  es  multe  I  crastaveţi,  ceapă  verde,  ardeiu  etc.  pe
                Foaia  bucuros  va  mijloci  locuri  pentru
                                                       lacrimi,  urdori  şi  chiar  adevărat  puroiu  I  cari  le  mâneă  crude  şi  ■ numai  muiate
           învăţăcei.
             ,   )                                ■  .  .• *
                               *•            '  '      şi  în  acestea  este  mai cu  samă  semenţa I  în  sare  sau  oţet.   Acestea  legumi  ne-
           tresare.  Tflorico  dormi ?  te  simţi  -  mai  bine ?  bucăţi.  Valuri  de  apă
                                                                                                                 G 1 u m e.
          1  o  voce  plângătoare  răspunde  jalnic:  „da*   furie  peste  trag.   Doamne  nu  ne  prăpădi i
           mamă".  Dar  suspinele  o înăduşe şi isbucneşte   Ge  ’ţi-am  greşit,  exclamă  bătrâna  şi trântind
                                                                                                     '   Păcală,  trecând  pe  lângă  o  moară,
          în  plâns.  Copilo  plângi ?  ce  ai?  spune  cc  I  icoana  de  colţul  vetrei  o  sfărâmă  în  mii  de,
                                                                                                 : cânele  morarului  se  repezi  la  el -  şi-l  muşcă
           se-’ţi  facă  mâmucuţa?  dar  nici  un  răspuns  . ţăndări.  îşi  strânge  copila’n braţe,  o  sărută:
                                                                                                  de  pulpa  dela  picior.   Păca’ă  lovi  cu  topo­
           de  astă-dată.  Florieo,  taci 1 spune mamei, ţi-e  |  „Florieo.  fă-ţi  curaj,  eşti  cu  marna
                                                                                                  rul  cânele,  care  rămase  mort.  Morarul  în­
          rău,  ce  te  doare?  Abia  se  mai  aude  o  mor-
                                                            Vântul  bate  tot  mai  nebun,  acoperişul   tâlnind  pe  Păcală  îi  zise  mânios ;  Nu  puteai
           măitură  neînţeleasă :  „inima,  inima'*.
                                                      se  sparge  si  un  torent  clocotind  -umple  tot
                                                                                                  şi  tu  se-T loyeşti  cu  coada  toporului ? „D a“,
                                                      bordeiul  cu  apă.  Poponeţul  cade  ’n  valuri
                Cocoşii  cântă  des....  e  miezul  nopţii.                                       zise  Păcală,„dacă  m’ar  fi  muşcat  şi  el  cu
                                                      sfârâind.   Tăcere.,
          Bătrâna  se  boceşte  în' gura  mare,  smulgen-                                         coada".
                                                                                                                      *
          du-şi  perii  capului.                           Zodie  se  revarsă,  sc  înseninează,  nici
                                                                                                       Un  măestru  se  plângea, că n’are noroc,
                                                      o  frunză  nu  se  mai  mişcă.  Soarele  zîmbeşte
               Ingenunche,  apucă icoana  cu desperare,                                           că  ori-cc  a  început,  n’a  isbutit.  Ei  bine,  îi
                                                      vesel  pe  orizont.  Natura  întreagă  pare  reîn­
          o  strânge  la  piept  cu  lăcomie,  îngăimă  o                                         zise  un  preţin.  „Ptntru-ce  nu  te-ai  făcut
                                                      viată.   Câte-va  raze  surfzând  alunecă  prin
          cruce  pe  piept-,  şi  tremurând  sărută  chipul                                       pălărier,;  nu  vezi  cum -  arde  soarele ?,. Pe
                                                      geamul  spart: al  bordeiului.
          şters  al  Maicei  Domnului.   Maică  precistă,                                         vreme  ca  asta.  nu  poate  umbla  nime  cu
          fie-ţi  milă,  nu  ’mi'  sdrobi.  inima,  nu  ’mi:   In   lâuntru  e   tăcere.  Două  trupuri
                                                                                                  capul  gol  sau  cu  căciula.  „In  zădar îmi spui'*,
          pierde,  copila,  auzi-me,  Doamne.  Florica   îmbrăţişate  plutesc  deasupra  undelor  ador­  răspunse  maestrul,   „nenorocul  meu  este
          priveşte  cu  spaimă  acest  tablou  uimitor;   mite ;  ear  sărmanul  câne,  privind  la , ele  cu   atât dc  mare,  încât  sunt  convins,  că  dacă
          înţelege  totul;  inima,  i-se  rupe  de  milă;   râvnă,  se  sgudură  urlând..         aş  fi  învăţat  eu  se  fac  pălării,  toţi  oamenii
          măsoară  cu  privirea  drăgălaşă  pe  sărmana
                                                                               Viori,ca  d’Oltul.  câţi  s’ar  fi: născut,  ar  fi  venit  pe  lume  fără
          sa  mamă.  Vrea  s’o  mângâie,  încearcă  se-’i
                                                                                                  de  cap,  numai  ca  se  n’am  cu  trecere  cu
          vorbească,  dar  nu  poate...  limba  e  legată  şi
                                                                                                  pălăriile  mele",               ,
          durerea  creşte  tot  mai  tare.  E  în  agonie...
          Căpriorul  bordeiului  trosneşte...  Uşa  cade  ’n
   1   2   3   4   5   6   7   8