Page 5 - Bunul_Econom_1902_09
P. 5

Nr.  9                                             BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  5

              Pe  guzgani  nu-i  omoară  din  foame,  ci   .   „Reuniunea economică  din  Orâştie“           Evidentă
         nun.ai  din’  petrecere,  şi  prin  aceasta  aduc   ă  primit  zilele  acestea  înştiinţare  dela             .   i  -
         mari  fo’oase  locuitorilor.   •   •   :  \  şcoala  de  popii  din  Turda,  că  înaltul   pentru  oficiile  parochiale  şi  protopresbiterale.
                             *
                                                     minister  i-a  dat  de  acolo  6oo  prund al­
              Un  rămăşag  fatal.  In  oraşul.  Mecheln   toiţi,  cu  câte  io  cr.  firul,  şi  cheltuelile    Februariu.
         (Belgia)  a  murit  zilele  acestea'  un  om,  de­                                          Ţinerea  sinodului  protopresbiteral ordi-
                                                     de  pachetare  şi  transport  la  Orăştie.
         venind  victima  sportului  nebun  de  a  se  re-                                      nariu.  (§.  45.  Statutul  organic).   -
                                                          Dela  Gebagiu vom primi meri, peri,
         măşi.  El  a  câştigat  deja  multe  rămăşaguri,   cireşi  si  vişini.                       Dela  25—28  Februariu  un  termin pen­
         prinzendu-se,  că  va  consuma  cutare  sau  cu­                                       tru  depunerea  examenului  de  cualificaţiune
                                                          Se  face  cunoscut,  că  înştiinţări  la
         tare  cantitate  de  mâncări.  Doi iepuri de casă                                      preoţească.  (Nr.  89  pot.  sinod.  arch.  din
                                                     altoi  se  primesc  încă numai piână de azi
         şi  un  cap  de  viţel  le  înghiţia  .cu  uşurinţă.                                    1878.  Vezi  şi  August).
                                                     o  săptămână  (Sâmbătă  în  ip  Martie ni)
         AVt-dată  a  mâncat  11  metri  de  cârnaţi, fără                                           28  Februariu,  terminul  pentru  depu­
                                                          Cine  până  la  această  dală  nu  s’a
         cea  mai  mică  dificultate.  Ultimul  rămăşag  a                                      nerea  examenelor  de  pe  cursul  III.  pedago­
                                                    ~făcut  membru  sinii  s’a înştiinţat  hi al­
         fost,  că 's’a  prins  că  va  mânca  70  ele  oue                                     gic  pa cale particulară.   '
                                                     toi,  nu  va  măi  fi  primit  -şi  ultoile  se
         ferte.  La  al  69 lea  s a  oprit  şi  n’a  putut  is­
                                                     vor  împărţi  numai  între  cei  înştiinţaţi.
         prăvi  rămăşagul,   lndrăsneala  lui  l-a  costat
         vieaţa.                                          Viţel  ou  doue  capete.  In  comuna  Mă-   Cursul  pieţii  din  Budapesta
                             *
                                                     ’năştur  d n  Bănat  0  vacă  a  fatat  un  viţel  cu.   -   în  15  Martie  1902  n. —
              De  frica;  câtăniei.  Un  ţigan  şi  un  ro-   două  capete,  ambăle  bine  desvpltate.  Tină-
         mân  au  fugit  de  frică  căt.ăniei dela  câsarma   rul  viţel  se  află  pe  deplin  sănătos.                 per 50  klgr.
         din  Maros-Vâsârhely..  Ajungând  în  pădurea                                          Grâu  .  .  .  .  .,  .  cor.  9.30  până  la  9 50
                                                                                                Secară   .  .  .  .  .   »   7.40  »   »   7‘50
         Bandului  (Câmpia)  s’au  hotărît  în  prostia  lor,   CALENDARUL  ECONOMIC            Cucuruz    .  .  .  .   5.90  »   »   6.—
         ca  să-’şi taie fie-care  câte-va degete  dela  mână,                                  Oves  .  .  .  ,  . ,  .  ■  .   7.56  »   »'•  7.70
         ca  se  nu  mai  fie  buni  de  miliţie.  Când  i-a                                    Fasole   .  .  .  ..  ■.   »  ---.----’  »   j,  .   ---
                                                            Ce  s# f  acem   în-  M a rtie ?    Mazăre   .  .  .  .  i  '  »   “  ■ »   * -- Ţ '
         tăiat  ţiganul  degetele  românului,  acesta  a
                                                                                                Fen               .   »   ---  »   »     ’
         ameţit  de  durere.  Ţiganul  crezând  că  e     In  câmp.  Să  sămănăm  grâu  de  pri­
                                                                                                Mohor   .  .  .  . ... -  » ' — —  s  ■  *  — —-
         mort,  a  şters-o  şi  s’a  vîrît  într’b  grămadă  de   măvară.  apoi  orz,  ovăs,  mazăre,  măzăriche   Hiriscă   .  .  .  .  .   » ---.----  »   »  --- —-
         tttlei,  voind  se-’.şi  dea  foc.  Când  a  simţit   lucerna  şi  trifoiu.—  Grăpăm  locurile  de  lu­  Unsoare   .  .  .  »  56.—  »   »  56'50
         însă  căldura  tocului,  nu . i-a  plăcut  ş>  s’a  dus   cerna  şi  trifoiu,  sămănate  din  alţi  ani,  ca  Se   Slănină  .  .  .  .  .   »  47 —  ».  .  »  48'—
                                                                                                Linte  .  . . .   . .  ;  »  --- . —  ®   2>  -- - ,----
         acasă,  unde  a  fost  prins  de  gendarmi  şi  duş   crească  mat  bine'.  —  Printre  sămănăturilc
                                                                                                Cânepă  .  .  .  .  .   *     »   »
         în  temniţa  dela  Cluj.                    tomnatice  ce  au  eşit  rari,  aruncăm  sămânţă            «   » ■ ----r-  T>   »  ---
                             *                       de  trifoiu.  —  Pregătim  pământul  pentru  să-   Trifoiu  ■■■.:  .  .  .  .   »  45.—  »   53.—
                                                                                                Lucernă
                                                                                                           .  .  .
              Concert  împreunat  cu  dans,  va  arangea   mănarea  cânepei  şi  inului.  In  luna  aceasta
         corul  bisericii   gr.-or.  române   din  Buda­  trebue  să  se  gate  şi  încheie  lucrul  cu  cură­
                                                                                                    Calindariul  septemânii  vechiu  şi  nou.
         pesta  Duminecă,  la  24  Februarie  (9  Martie)   ţirea  şi  întocmirea  fenaţelor.
         1902,  în  sala  Hotelu’ui  »Royal«  (intrarea  în   In  grădina -de pomi.  Grădina  de  pomi   Dum.  iăs.  de  brânză, Ev. Mat., C. 6, g.  7, v,  7
         sală  prin  curtea  de  cătră  Kerepesi  ut)  sub   trebue  săpată  şl  curăţită  de  burueni  şi  alte
         patronagiul  .Iiusb itâţilor lor, Domnilor   Geoige   lucruri’  netrebnice.  —   Pomişorii  (pădureţii)   I>um. i 24  f  Afl.  Cap.  s.  I.  Jtot.  9  Francisca
         Ioanoviciu  de  D rău  şi  Valea-mare,  secretar   eşiţi  din  sămânţă  se  pot  resădi  din  şcoala   Luni   i 25  G.  P  Tar.  Arch.  Ţar.   10  40  Martiri
         de  stat  în  pensiune,  etc.,  şi  Dr.  Iosif  Gali,   de  seminţe  la  locul unde  se  vor  nobilita.—   Marţi   j 2fi C.  P. Por.firie  11  Heraeiie
         membru  în  casa  magnaţilor, etc.,  cu  binevoiV   Resădirea  pom lor, stneurei. strugureilor, dacă   Mere.   1 27 C.  P. Procopie  12  Gregorius
         torul  concurs  al  D-şoarei  Clotilda  Oltean,   nu  s'a  făcut,  nu  mai  trebue  amînată  pentru   Joi   j 28 C..P. Vas.  Sex.  13  Rosina
                                                                                                        i  Martie  M.  Eudochia
                                                                                                Vineri
         absolventă  a  academiei  de  musică  dm  loc,   a  nu  se  întârzia.  ■—  Pomii  cari  până  acum   Sâmb.  j  2  M.  Teo-dot  14  Matilde
                                                                                                                               15  Longinus
         al  d-lui  luliu  cav.  de  Puşcariu,  student  oc-   nu . s'au  gunoit,  să  se  gunoiască.  —   Se  se   ■   r
         tavan,  şi  al  copilaşului artist Ernestin Lengyel   îndeplinească  curăţirea  crengilor,  formarea
         de  Bagota.  [n.eputul  precis  la  8  ore  seara.   coroanei  şi  dacă  timpul  e  călduros  şi- sucul   Tîrgurile  din Ungaria,  Transilvania şi Bănat.
         Comitetul  arangiator.  Preţul  intrării:  de  per­  în  pomi  a  început  a  circula  şi  altoirea  a-   Dela  9—15  Martie  n.
         soană  3  cor.,  de  familie  8  cor.  Venitul  curat
                                                     celo'ra.'
         este  destinat  pentru  biserica  română  din  loc.
                                                          In  grădina  de  legumi.  Să  săpăm  bine   9.  Batanta.  Beba-   Capolnaş - Olafalău.
         Suprasolvirile  generoase  să  primesc  cu  mul­                                          veche.  Biehis-      Cluj.  Odorheiu.
                                                     locul  pentru  sămănatul  legunoilor  dacă  nu  e
         ţumită  şi  să  vor  cuita  prin  ziare.  Oferte  be­                                     Ciaba.  Budapesta.   Olafalăul-mare.
                                                     prea  ud   şi   să-l  pregătim  :  pentru  acel
         nevole  sunt  a  Şe'trimite  la  oficiul  parochial                                        I lar ‘şcher. c.   13.  Bogoz.
                                                     scop.  -   Să  punem  cartofi,  caralabe,  salată,
         (Hollo  u.  8)  Programa  concertului  seara  la                                          Checichemet.         Timişoara.
                                                     ridichi  de  lună, ..morcovi,  pătrângei  etc.   10.  Bonţida.  Ciachi-  14.  Arad.  Boc-a-
         cassă.  Damele  sunt  rugate  a  se  presinta  ’în
                                                     Unde  avem  fragi  de  grădină,  trebue  săpate.   Gârbău.  Cincul   montană.  Oradea-
         toalete  simple.                                                                          mic.   Dalboşeţ.     mare.  Orăştie.
                                                     —  Paturile  calde  trebue  adesc-ori  şi  cu  în­
                             *                                                                     Radnot.           15.  Aletea.  Gioroc.
                                                     grijire. aerisate.
              Concediarea'  (slobozirea)  soldaţilor  pe                                        11.  Cagu.              Hăhtiajul-mare.
                                                          In  viie.  * Pe  lângă  îndeplinirea  lucruri­  12.  Aimacberec.  •   Măcău.
         timpul secerişului.  Toate municipiile  ţerei  vor
                                                    lor  rămase  din  luna  trecută,  dacă  timpul  e
         înainta  în  curend  o  adresă  ministeriului  ■  de
                                                    favorabil  şi  călduros,  putem  începe  şi  la  ri­
         răsboiu,  cu  cererea,  ca  soldaţii  din  anul  al
                                                     dicatul  viilor,                                 întrebări  şi  răspunsuri.
         treilea  dc  serviciu  —  cei  cari  în  statul  civil
         se  ocupă  cu  economia  de  câmp  —   în  timpul   In  stupină.  Albinele,  fiind  timpul  plă­  Onoraţii  cetitori ai „ li linului Ji:conorn“
         secerişului  se  fie concediaţi  pe opt săptămâni,   cut,  în  luna  aceasta  încep  a  eşi  alâră  pen­  sunt  rugaţi,  în  cas  de lipsă,  a trimite redac-
         pentru  a  da  celor  de  acasă  ajutorul  la  • se­  tru  curăţire,  -r-  Sub  coşniţe  se  curăţim, pen-   ţiunei pentru rubrica aceasta întrebările do­
         cerat  şi  căratul  recoltei.  De  un  lung  şir  de   tru-ca  albinele  se  poată  umbla  afară.  —  Se   rite,  asupra  chestiunilor  ce  cad  în  cadrul
         ani  s’a  tot  cerut  această  înlesnirp,  dar’  până   îngrijim  ca  să  aibe  nutremânt  deajuns,  care   revistei  noastre,  la  care  se  vă  răspunde  în
         acum  fără  nici  un  resuitat.  Se  speră  însă  câ   c  un  mijloc  puternic  pentru  roirca  de  tim­  numerii  următori.   ,
         ministrului  de  agricultură  îi  va  Succede  de   puriu  a  stupului.  .
         astă-dată  se  exopereze  împlinirea  cererii.
                                                                                                   Prim-colaborator:  Const.  P,  Bareianu.
                             *                                                                     Redactor-respoUsabil:  loan  Fleşeriu,
   1   2   3   4   5   6   7   8