Page 2 - Bunul_Econom_1902_11

Pag- 2 ________ _ B U NU L ECO N OM Nr. 11

puţine rădăcini. Retezate trgbue şi cren­ calul seu din strada Orfanilor, Dumi­ mai curând trădează caracterul omului, de­
gile crescute în direcţiune oablă ori neca trecută la orele 2 p. m. Sala se cât trăsurile pălmilor. Arătaţi-mi păpucii ori
drept în sus, deoare-ce sucul dela na­ umpluse de meseriaşi şi de amici ai şi cui după-ce i-a purtat două luni, şi vă
tura lui în acestea circulă mai tare, in meseriaşilor. Dl prof. G. Socaciu, pre­ spun caracterul acehii om. JDaeă..talpa şLcăl-,
pagubă crengilor plecate. Din ce rete­ şedintele societăţii, deschizând adunarea câiul papucilor sunt roase sau tocite într’o
zăm crengile mai scurte, din ce vom dă cuvântul dlui secretar Dariu, formă, atunci proprietarul acelora e de un
avea vlăstari mai mulţi şi mai puter­ Din raportul cetit de d-sa reese, caracter firm, oficial, conştienţios, distinsă ca
nici, pentru-că sucul de regulă se în­ că comitetul a ţinut în total 12 şedinţe, femee şi mamă. Dacă partea din afară a
dreaptă la mugurul cel mâi din capăt în cari s’au resolvat afaceri curente. tălpii e tocită, aşa la femei înclină spre mo­
şi de aceea acela se şi desvoaltă mai «Albina» din Sibiiu a făcut Aso- destie.
bine ca cei laterali. Dacă retezăm o ciaţiunii o donaţie de 400 cor. Mai Cu vre-o câteva zile nainte de aceasta
creangă de tot, sucul se împrăştie în multe redacţii au trimis ziarele lor în mi-a venit în lucrătoare un străin, la care
crengile învecinate. mod gratuit. Eforia şcoalelor centrale era talpa păpucilor din afară de tot tocită,
Din ce un pom are suc mai mult, din Braşov a donat societăţii câte 15 celelalte părţi ale păpucilor se păreau de
creşte şi el mai mult şi din ce sucul bilete de baie gratuită în fiecare Dumi­ tot noue. Pe când s’a depărtat, am zis că­
în pomi e mai modest, produce şi el necă. Tuturor acestor marinimoşi do­ tră ne vastă-mea; Omul acesta e un perde-
fructe mai multe. Despre aceasta ne natori li-s’a votat mulţumită. vară. In ziua următoare vine un trimis dela
putem convinge, că totdeauna după anii La 24 Nov. a. trecut s’a celebrat gendarmerie după păpuc şi-mi spune că pe
secetoşi sunt poame mai multe, ear’ un parastas la biserica din cetate pen­ proprietarul aceluia l-au prins ieri. Un sodal
după anii umezi urmează ani mai pu­ tru binefăcătorui M. Stroescus Ia care tinăr, care de mai mulţi ani lucra la mine,
ţin roditori sau chiar nefavoritori pen­ a participat întreg comitetul, ear după făcea curte la două fete, cari mă omorau
tru poame. Toate acele mijloace, prin ameazi în aceeaşi zi, în localul socie­ cu comandele lor. Am observat că talpa
cari se poate împedeca sucul în circu- tăţii, s’au împărţit la 116 elevi haine şi păpucului la una dintre ele se tocea tot­
laţiunea lui, pregătesc pomul pentru ro­ încălţăminte în valoare de 874 cor. deauna pe partea din afară mai iute, pe când
dire ; precum sunt: înverigarea pomului, In total Asociaţiunea a avut 129 cealaliă fată tocia păpucii amândoi într’o
aplecarea crengilor şi în parte reteza­ de membri. 10 din cei ordinari nu şi-au formă. Observasem că tinărul stă cu gândul
rea lui, ca tot atâtea operaţiuni vădite achitat cotisaţiile. Cu ajutorarea elevi­ împărţit şi nu se putea decide, că pe care
spre a exopera productivitatea pomilor. lor s’a cheltuit anul trecut 2558 cor. dintre ele să o ia de nevastă. Intr’o zi l-am
Din ce însă pregătim un pom mai mult Anul trecut au îmbrăţişat prin mijloci­ chemat deoparte şi i-am comunicat ideile
pentru rodire, cu atât împuţinăm pute­ rea Asociaţiurii 66 ucenici (la 15 fe­ melerarătându-i păpucii ambelor fete. A luat
rea de vieaţâ a aceluia. La meri şi peri luri de meserii). Sub îngrijirea Asocia- de nevastă pe cea cu umbtet drept, adecă
mugurii roditori se arată de regulă pe ţiunii au fost 311 ucenici, 112 dintre pe care tocia păpucii într’o formă şi a trăit
lemnul bătrân, pe când la pomii cu ei în cursul anului s’au făcut calfe. fericit cu ea, pe când cealaltă s’a abătut pe
simburii cu coaja tare, pruni, cireşi etc. O parte de ucenici cercetează căi rele şi necinstite. La întrebarea, că oare
se ivesc pe vlâstarii cei de un an. şcoala orăşeneas^ de industrii, ear altă are ceva influenţă la formarea caracterului
Avănd toate acestea în vedere la rete­ parte şcoala de ^tat de meserii. împrejurarea aceea, că păpucii să ni-i ţinem
zarea pomilor, şi dupâ-ce vom urma Societatea s’a îngrijit de catechi- totdeauna în ordine şi pro văzuţi cu talpă
strict regulele cuvenite la răsâdirea lor, sarea acestor elevi. Demisionând secre­ întreagă? Răspunsul e, zice respectivul, că
să fim siguri că vom avea aievea pomi tarul I. Dariu, a fost ales dl Dr. Lacea. are. Umblarea omului e în strînsă legătură
frumoşi, buni, viguroşî şi roditori. cu natura lui, întocmai ca şi fisionomia, deşi
aceasta nu o pricep cei mai mulţi dintre
„Asooiaţiunea pentru sprigi- oameni. Dacă cineva poartă mai mult timp
nirea înveţăoeilor şi sodalilor ro­ Caracterul papucului. Un păpucar în­ păpucul călcat (scâlciat) se dedă la modul
mâni meseriaşi din Braşov" şi-a ţelept (idealist) nu de mult a ţinut urmă­ acesta de umblare. Ştiu judeca aplicările
ţinut adunarea generală anuală în lo- toarea prelegere interesantă: Păpucul purtat oamenilor de pe mărimea păpucilor, de pe * *

F O I Ţ A Şi la urmă s’a sculat şi Cârţan să vor­ îmi spunea el odată clipind din ochi, «şi
bească şi le-a grăit aşa : „Eu sunt numai mă cam prindea cheful s’o ciupesc puţin,
un ţăran prost şi nu prea pricep multe. De aşa cum ştiu eu, de braţele ei despoiate,
Dor de ducă. aceea vreii să vă întreb pe Măriile Voastre- dar m’anr gândit că nu se cade şi i-am tras
să-mi spuneţi un lucru. De ce nu s’apucă numai una cu ochiul».
(Urmare.) toţi aceştia cari sunt copiii Romanilor să *
„Să trăeşti Măria Ta, eu sunt George ţină la un loc şi să cucerească lumea în­ După masă l-au suit cu alaiu în co­
Cârţan, cioban din Transilvania şi am venit treagă : Uite, zise el arătând cele . cinci lumna lui Traian. Dar sus îl aştepta o amă­
la Roma să văd columna lui Traian 1“ degete dela mână, „ăştia sunt Italienii, ăştia gire grozavă.
De-aci încolo a trăit badea George sunt Românii, ăştia Franţujii, ăştia Spaniolii Ca într’altă lume, privia el aiurit la sta­
lume albă la Roma. şi aştia Portughezii", apoi luând un măr îl tua din vîrful coloanei, când deodată îl în­
Ministrul român l’a dus la marchizul puse pe palmă şi îl apucă cu un deget. trebă cineva:
Pandofi, marele filoromân, căruia ciobănaşul «Meru ăsta e pământul. Dacă cerc eu să-l — Ştii cine-i ăla?
nostru i-a plăcut atât de mult, că a dat ţin numai cu un deget, nu pot, căci n’am — Cum nu ? E taica Traian, drăguţul.
prânz mare în cinstea lui. destulă putere în el. Dar ian să-l apuc cu Bată-1 norocul, că frumos om era?
Când păşi peste prag, Cârţan pune toate cinci? Se găseşte oare om pe lume ca Toţi isbucniră în rîs.
căciula lângă uşe şi scoţând din glugă o să mi-1 mai scoată din mână?» Şi aşezân- — Ăsta-i Sfântul Petru, Cârţane, nu-1
bucată de pâne şi puţină sare, i-o întinse du-se pe scaun, muşcă una bună din măr. vezi cu cheia raiului în mână ?
gazde-i casei zicându-i: „Aşa-i obiceiul pe Toată lumea a fost încântată de el, Cârţan se încruntă.
la noi!“ Apoi întorcându-se cătră ministru, toţi l-au îmbrăţişat. Şi badea George se lasă — Nu se poate, căci Cronicul spune
şopti: „E din satul nostru!“ bucuros să fie luat în braţe şi surîdea pe că în vîrful columnei l-au pus pe însuşi ma­
La masă toţi voiau să vorbească cu el sub mustăţi, căci de! erau «sorelle» şi «fra- rele împârat Traian!
şi bărbaţi cu decoraţii pe piept au ridicat telli» de-ai lui. — A fost acolo, dar l-a dat papa jos
păharul în sănătatea lui. «Mai ales una era frumoasă de tot», si l-a pus pe Sfântul Petru.