Page 3 - Bunul_Econom_1902_11
P. 3
Nr. 11 BUNUL ECONOM Pag- 3
lăţimea tălpii acelora şi despre starea şinoa- este o boală lipicioasă molipsitoare, da
relor şi a bumbilor de pe vestminte. Ace Medicul casei. torită unui microb, care trăeşte şi# se
luia, la care îi voesc binele nu i-aş reco înmulţeşte la o căldură de 18 grade în
manda să ia de nevastă o atare fată, care sus. Boala poat^ fi dusă dii\ casă în
se sileşte a-şi strînge picioarele; în păpuci Jăgăraiul (jeguiala), Prin jăgă-
mai mici de cum i-s’ar potrivi, pentru-că a- raiu, care în medicină se numeşte pi- casă prin oameni cari au fost în aţin- -
ceea e înclinată spre fală şi infidelitate. rosis, adecă ardere, se înţelege o ar gere cu cei bolnavi. Atinge cu deoseşf
* bire pe copii, fără înse să cruţe pe oa
sură, ce multe persoane simt în piept,
Pentru pălărieri. Pălăriile de paie se câteva oare după masă (mâncare). menii mari. Anghina are două forme,
pot colora cenuşiu în modul următor: Intr’un Una uşoară şi alta grea (otrăvicioasă).
vas, care este plin cu 3 hi. de apă de rîu, Jăgăraiul se arată mai cu seamă Semnele boalei atîrnă dela forma ei.
se toarnă 1 klgr. de apă tare, duplă, se me după beuturi de vin şi multe mâncări
stecă bine şi se pun în această baie pălăriile grase. Cu deosebire vinul, care are a- începutul anghinei uşoare se face pe
nesimţite, o durere mică îrt' gât, care
în decurs de 6—8 ore; se clătesc apoi bine creală şi mult accid tanic, provoacă jă
cu apă caldă. După aceea se ferbe jum. hl. găraiul. Grăsimile asemenea se acresc nu împedecă copilul de a se juca şi
de apă şi se disolvă în ea jum. chlgr. de repede în unele stomacuri şi accidele omul mare de a-şi vedea de lucru;
alaun. Când soluţiunea aceasta e căldicică, ferbinţala este potrivită. Anghina cea
ce resultă produc acea arsură pe piept.
se pun pălăriile în ea şi se lasă cam 4 ore; grea sau otrăvicioasă se deosebeşte prin
în fine se trec timp mai îndelungat printr’o Toate bucatele acre pot provoca şi face
zamă de lemn vânăt, se clătesc bine, se u- mai râu jăgăraiul. Unii au această ar faptul, că se arată repede, cu furie şi
sucă şi se pun în presă. Cantităţile amintite sură atât de uşoară, îpcât o pot stinge nu iartă mai nîci-odatâ. Bolnavii sunt
mai sus sunt deajuns pentru 12—14 pălării. cu un singur păhar de apă; alte per de o slăbiciune mare, faţa palidă ca
* ceara, ochii înegriţi şi înfundaţi. Udul
soane însă au această arsură atât de
Pentru eurelari. Curelele bine tăbăcite este totdeauna cleios şi gros. Câte-odatâ
şi pregătite se recunosc, dacă se taie o bu grozavă, încât ore întregi nu se pot
căţică groasă de Un milimetru şi se ţine linişti. mersul acestei forme este fulgerător,
bolnavul poate muri în două sau trei
mai. mult timp în oţăt tare. Cureaua tare nu In contra acestei arsuri, ajutor gă
se umflă curând şi nici nu se preface în un zile. Este de însemnat, că toţi cei a-
sim în mijloacele următoare:
fel de pastă gelatinoasă, precum se întâmplă tinşi de boală şi cari se vindecă, vor
cu cele rele. 1. Un păhar de apă rece de isvor besc pe nas şi apa când o beau le
# risipeşte adesea arsura.
vine ear pe nas. Tratamentul anghinei
Imitaţiunea mirosului lemnului de ce 2. O linguriţă de bicarbonat de difterice este foarte cu greu şi de multe
dru. Lemnul de salcie Sau de plop şi în sodă şi magnesie se amestecă în 50
ori fără folos. Până la întrevenirea a-
general lemnăria, care are o structură ase ori 100 grame de apă şi se toarnă a- jutorului medical e bine se i-se dea
menea lemnului de cedru se poate foarte poi pe gât, după ceea-ce jăgăraiul în
'bine lucra pentru imitaţiunea de- care vor bolnavului să sugă lâmâe, sau dacă e
bim. Spre acest sfârşit întrebuinţăm aşa nu cetează numai decât. copil mic i-se va stoarce în gură; la
mitul «Oleum Santali», care este foarte ief 3. Creta cu care se scrie pe ta tot caşul însă pentru a opri întinderea
tin şi Se găseşte în toate farmaciile. Cu ule blă încă este bună în contra acestei boalei, se vor despărţi bolnavii de cei
iul acesta aplicăm pe suprafaţa lemnului u- suferinţe, dacă se bea rasă şi ameste sănătoşi, odaia în care a zăcut bolna
nul sau mai multe straturi. Cu un mic a- cată cu apă. vul se vâ spăla cu soluţiune de accid
daus de vesuvin se poate imita foarte bine
fenic împreună cu tot mobiliarul ei.
şi coloarea castanie-gălbue a cedrului, aşa
că imitaţiunea devine perfectă. Anghina difterică. De obiceiu Morţii se vor duce repede la cimiter,
poporul o numeşte numai anghină. Ea îngropându-se adânc.
Sâ fi văzut năcaz pe Românul nostru. De m’ai crede, lele zeu,
. fta ia t ş i Că mă usc de dorul tău.
— Da sf. Petru s’a bătut cu Dacii? Ce
Tu mi-ai zice-atuncia mie,
caută el acolo? Nu e el destul de bine în
M’a făcut măicuţa ’n zori, A ta sunt bade ’n vecie.
raiu? Se vede că Papa e papistaş, de face
Spre Dumineca de flori, Dar tu ştii poate şi crezi,
lucruri de astea!
Câţi feciori pe-.un lat de ţară Că sufer ţi-i drag să vezi,
Era sfânt, nu-i vorbă, şi sf. Petru, dar Toţi aleargă să mă ceară. N’ai teamă c’o se-mi urmezi?
era mai sfânt Traianl
O miie de-ar alerga
De-acolo au plecat cu toţii Ia forul ro Năcazul Cine nu-1 crede,
Şi măicuţa nu m’a da,
man, şi prin alte locuri cu rămăşiţe dela N’ar mai călca iarbă verde,
Că pe mine m’a făcut
Romani. Dar surpăturile astea nu-i plăceau Şi nici verde nici uscată,
Cum măicuţii i-a plăcut:
lui badea George. Până-ce lţ-a crede-odată.
Nici micuţă, nici năltuţă,
Seara fu poftit earăşi la domnii ăi mari
Cum îi mândra mai drăguţă.
şi fu ospătat ca un eraiu leşesc. Pe la mie
M’a făcut şi m’a ’nchinat, Unchiul (un pictor cu renume): Bine,
zul nopţii Cârţan se făcu nevăzut. Toate
De noroc mi-a descântat. Ghiţă, ce vreai să te faci când vei fi mare?
căutările au rămas zadarnice; ia-1 de unde
M’a stropit cu peană verde Ghiţă: O să mă fac advocat renumit
nu-’il ■
Să fiu dragă cui mă vede, ca tata.
De-abia dimineaţa l-au găsit la poliţie.
Şi de-atunci bădiţă, zeu, Unchiul: La aceasta încă n’ai destulă
Eată ce păţise:
Mor voinici de dorul meu. minte.
(„SamănăUrul") Sextil P u şcariu. Ghiţă: Atunci... o să mă fac pictor
De-ai şti lele dalbă floare
De ce inima mă doare? ca tine. V.
__________ (Va urma).
De ce trag atâta chin,
Şi de dorul cui suspin?
