Page 4 - Bunul_Econom_1902_11

Pag. 4 B U N U L E C O N O M _ _ _ _ _ _____ Nr. 11

primăvară. Altele în fine recer un pământ cu mult mai
bine lucrat până ce sunt tinere, de cât cel de pe câm­
Epurele de casă. purile noastre.
In toate aceste caşuri va fi mai folositor, ca în loc
să sămănăm sămânţa direct (de-a dreptul) în câmp, să b
(Retipărirea interzisă). sămănăm pe o întindere mai mică, bine lucrată, în mod
(Urmare şi fine.) grâdinăresc, având mijloacele a accelera (grăbi) pe deo­
parte vegetaţiunea (creşterea) lor, în straturi Calde, (răsad­
Cutiile le aşezăm Una lângă alta într’un grajd sau
niţe), ear pe de altă parte a le feri de gerurile de primă­
alt local bine aerisat. Dacă voim a face economie,
vară. După ce s’au desvoltat în deaj uns, plantele tinere
deloc le putem aşeza şi una peste alta, însă trebue
să aşează la timp potrivit în câmpul liber. ‘
să ne îngrijim bine pentru scurgerea urinei, ca ea să
Plantele cele mai obicinuite care se transplantează
nu pătrundă prin alte cutii de desuptul lor. Fiecare
sunt afară de cele mai multe legume, tutunul, napi de
cutie o mai prevedem cu un uluc pentru nutreţ
nutreţ şi rapiţă, cultivată după o cereală. Porumb (cucu­
şi un mic vas pentru apă. Curăţenia este o primă con-
ruz) încă să poate ivi caşuri să transplantăm atunci, când
diţiune pentru reuşita întreprinderii noastre. Podeala cutiei
rămân locuri goale printre celelalte fire.
o aşternem în belşug cu pae, fân etc., mai ales a epuroai-
Transplantatul plantelor în câmpul liber, să va face
celor când sunt în ajun de a făta, precum şi iarna când
tot deauna după o ploae şi şă execută cu mâna în locu­
este ger mare. Curentul (ţugui) de aer este foarte vătă­
rile desemnate de marcator. Găurile pentru rădăcini să
mător epurilor, deci trebue să îngrijim că el să nu să
fac de regulă cu ajutorul plantatorului (chitonagului). Ele
poată produce în localul unde îi ţinem.
trebue se fie destul de afunde şi de largi, ca rădăcinile
Nutrim epurii de trei ori pe zi cu earbă, fen, grăunţe,
cu deosebire ovăs, pâne, tărîţe, trifoiu, sparcetă, lucernă, plantelor să nu fie îndoite. Vom mai îngriji, că pământul
se fie bine îndesat în jurul rădăcinelor. In mod mai in-
mâzeriche, fen de trifoiu, pae de fasole şi mazăre, cartofi,
napi, morcovi, napi porceşti (topinambur), frunze de copaci complect să face transplantatul aşezând plantele în brazdă
etc. Pentru a produce mai multă poftă de mâncare este după plug, fiind apoi acoperite de brazda următoare. Şi
bine a le da din timp în timp şi plante amare şi aro­ în caşul acesta însă este necesar, ca un om să meargă
matice şi ceva sare. după plug şi să îndrepteze fiecare fir în posiţia ei natu­
Să ne ferim totdeauna a prinde epuroaica când rală, Transplantatul este în tot deauna împreunat cu rizic
este îngreunată, de urechi, căci ar putea uşor să avor­ (pericol), deoare-ce reuşita ei depinde dela starea de ume-
teze (să lapede). Puii părăsesc după 2—3 săptămâni ditate a pământutui, şi dela ploaia ce este necesară pen­
cuibul lor, şi încep a mânca şi ei. După înţărcat fi-) tru. a se putea prinde plantele. La întinderi foarte mici
luăm dela mama lor şi îi separăm după sex, până ce le ne puţern ajuta prin udare sau şi prin irigaţiuni, unde se
poate face.
vine timpul a-’i folosi pentru prăsită, când vine fiecare în
cutia lui deosebită.
Carnea de epure de casă să mănâncă foarte multă
cu deosebire în Anglia, Francia, Holanda şi Belgia şi o îngrijirea plantelor în cursul
găsim în toate restaurantele anunţate pe cartea de bu­ vegetaţiunii.
cate. Anglia consumă pe an circa 5 milioane epuri de
casă, Francia prăseşte pe an circa 85 milioane, din care Ingrijile Ce trebue să dăm plantelor dela răsăritul lor
numai fii Paris să mănâncă pe an vr’o 3 milioane. până la recoltă, constau într’un şir de lucrări culturale, care
Prăsirea acestor fel de epuri să recomandă cu deose­ pe deoparte ajută creşterea, ear’ pe de altă parte înlătură
bire pentru-că nu ocupă mult loc, să nutreşte cu ori-ce influenţele stricăcioase ce i-se opun.
rămăşiţe din economia noastră, şi este foarte prăsitoare şi
la etatea de 4—6 luni este deplin format pentru tăiat '
Peile încă sunt de valoare şi pentru Anglia cu deosebire Mijloace contra influenţelor
formează un articol însemnat de comerciu.
stricăcioase ale timpurilor.

Sămânăturile de toamnă sufere adese ori prin lipsa
' de neauă în cursul iernii. îngheţarea şi des gheţar ea repe-
ţită a pământului, smulg rădăcinile plantelor din pământ
lor. şi ele pier. Ca mijloc de a micşora efectul stricâcios ăl

îngheţării şi desgheţârii pământului, vom îngriji să facem
sămânăturile de toamnă mai timpuriu, aşa că până ce dă
Transplantatul. gerul să fie bine înfrăţite şi să aibă rădăcini mari şi pu­
ternice, cari nu se pot smulge aşa uşor ca cele slabe.
Unele plante au o vegetaţie mai lungă de cât timpul Dacă grânele nu sunt cu totul smulse din pământ, putem
obicinuit, între sămănat şi recoltatul plantelor noastre obi­ tăvălugi primăvara astfel de sămănătufi. Prin aceasta să
cinuite, altele se desvoaltă în primul stadiu al vieţii lor alipesc rădăcinile scoase din pământ şi multe din ele să
foarte încet, sunt gingaşe şi simţitoare contra gerurilor de vor prinde şi creşte mai departe. (Va urma.)