Page 2 - Bunul_Econom_1902_16
P. 2

Pag-  2                                           B U N U L  ECO N OM                                                     16

             De  însemnat  din  această  şedinţă        Liberalii  salută  cu  bucurie această       » s   «     r                   ’
        e,  că  gelosul  ei  preşedinte,  dl  Victor  hotărîre,  deoare-ce  represiunea  ar  fi
        Ţordăsianu  şi-a  desvoltpt  idea  asupra  fost  teribilă.  Deosebit  de  aceasta,  lu­
                                                                                                .    Cum         ...pete 'de  unsoare  din
        celei  mai  bune  căi,  prin  care s’ar putea  crătorii  ar  fi  ruinat  prin violenţă  causa  lemnăria  de  stejar  d.  e.  din  mobile
        veni  în  ajutorul  învăţăceilor  meseriaşi,  revisuirii  constituţiei.                sau  din  podeală  de  stejar?  Pregătim
        şi  aceasta  ar  fi  înfiinţarea  unei  mese,    Ziarele  liberale  felicită  pentru  a-   un  aluat  format  din  lut  sau  în  general  din
        după  modelul  mesei  învăţăceilor  ger­   ceasta  pe  sindicatul  lucrătorilor.       pământ  argilos  şi  oţet;  îl  aplicăm  sau  îl  pu­
                                                                                               nem  deasupra  petelor  în  grosime  de  2—3
        mani.  Şi  astfel  de  mese să  se  înfiinţeze   Ziarul  «Soir»  anunţă,  că  ministe­  centimetri,  şi-’l  lăsăm  neatins  o  zi  întreagă.
        în  centrele  mai  însemnate,  cum  e  de   rul  va  schimba  în  sens  liberal  legea  e-   In  Ziua  următoare  îl  depărtăm  şi-’l  înlocuim
        ex.  Braşovul,  unde  «Asociaţiunea  pen­  lectorală.                                  cu  un  alt  aluat  proaspăt.  Petele  dispar  cu
        tru  spriginirea  învăţăceilor  şi  sodalilor                                          desăvârşire  dacă  vom  repeţi  acest  proceden
        români»  dispune  de o  avere de aproape                    Rusia.                     cel  mult  de  trei  ori.
                                                                                                                   *
        100  mii  cor.,  Sibiiul,  Lugojul  etc.        «Morgenzeitung»  află  din  Varşo­
                                                                                                    Pentru  vopsitori.  Văpsele  pregătite
             Mijloace?  Avem  aproape  100  de     via  că  ieri-noapte,  un  student  în  vîrstâ   cu  ceară  şi  răşină  se  uscă  foarte  iute,  şi
       bănci  româneşti  şi  deci  vom  apela  la   de  22  ani,  a  tras  3  gloanţe  de  revol­  sunt  din  causa  aceasta  preferabile  văpselelor
       ele  pentru  câte  un modest ajutor  anual   ver  prin  fereastra  palatului  guvernato­  făcute  numai  cu  uleiu.  Pentru  a  prepara  o
       permanent,  precum  şi  la  fundaţiunea     rului  de  acolo.                           astfel  de  văp^ea* să  disoalvâ  10  părţi  die
                                                                                               ceară  galbenă  curată  cu  10  părţi  uleiu  de
       fericitului  Andronic, ce dispune  de peste      Guvernatorul  a  fost  rănit  la  umăr.
                                                                                               in  şi  5  părţi  de  răşină  în  8  părţi  de  uleiu
       400  mii  cor.  şi  la  diferitele  fundaţîuni   Studentul  a  fost  arestat.           de  terpentină  la  o căldură  moderată.  Acestea
       de  ambele  confesiuni.                          Spaima  în  oraş  se  lăţeşte.         două  soluţiuni  să  toarnă  la  olaltă  şi  se  mes­
                                                                                               tecă,  până  ce  se  formează o substanţă groasă.
             Luni,  a  doua  zi  de  Paşti,  îşi  va     Turburările  din  Orient.             Când  se  întrebuinţează  acest  amestec  să  a-
       ţinea  adunarea  generală  „Reuniunea so­        «Frankfurter  Zeitung»  publică  o    daugă  atât  uleiu  de  terpentină,  cât  este  de
       cialilor  români  din  Cluj“,  ,            depeşe  din  Bucureşti,  în  care  se spune,   lipsă  spre  a-o  subţia,  şi  apoi  se  mai  adaugă
                                                                                               Şi  coloarea,  care  mai  întâiu  se  freacă  cu
                                                   că  guvernul  român,  părtaş  al  statului   uleiu  şi  adecă  în  proporţiune  de  1/3  din
                 DIN  LUME                         quo  în  Balcani,  e  pe  cale  de  a  de­  volumul  substanţei  mestecând  mereu  şi  tur­
                                                   nunţa  jocul  fals,  pe  care  îl  joacă  Bul­  nând  câte  puţin  uleiu  de  terpentin.
               Anglia  şi  Transvaal.              garia  în  agitaţia  macedoneană.
                                                        Cu  toate  desminţirile  repeţite  ale  A dvocatul  poporului.
            Despre  mersul  tratativelor de pace
                                                   guvernului  bulgăr,  care  respinge  ori-ce
       între  Anglia  şi  Transvaal,  până  acum
                                                   răspundere  în  turburările  din  Macedo­        A   to p i  cânepă  şi  in   ’m  apa  ce  se
       nu  avem  nici  o  ştire  positivâ.
                                                   nia  şi  în  uneltirile  bandelor  bulgare pe  foloseşte  pentru  beut sau  pentru  prăsirea peş­
                       Belgia.                     teritorul  otoman,  guvernul  român acusâ   tilor,  apoi  în  cele  aflătoare  în  interiorul  co­
                                                                                              munei,  nu  este  permis.  Acolo,  unde  nu  sunt
            Conform hotărîrii  sindicatului lucră­  principatul  Bulgariei  că  încurajează  în
                                                                                              topitoare  (topile)  anumite  pentru  topitul  câ­
       torilor,  ieri  s’au  reîntors  muncitorii  la  secret  pe  revoluţionari.  "  ,
                                                                                              nepei  şi  al  inului,  prim-pretotul  designează
       lucru,  aşa  că  greva  se consideră de ter­                                           în  fiecare  an  până  la  finea  lui  Maiu  locul
       minată  în  toată  ţeara.           >                                                  unde  este  a  se  topi  cânepa  şi  inul.  Afară de


                  F O I T A                                Ş i  'nsfârsit  el,  haide9  pleacă      .  Până  când  nevasta  'n  urmă
                                                               încheind  cu  vorba  asta:                 Mi-l  aude  în  sfîrfit\
                                                          „Ce  s i  vree  Dumnezeu,                   —  Cine  bate o
                   riec&ote.  populare.                        „Vree  dînsul  ori  nu  vree,             ■  —  Eu.
                                                          „Vin,  nevastă,  pe  minut,                 —  Cum,  cine ?   ■
                                                               „Poate  lumea  chiar  se piee.                Eu,  bre,  eu!
                                                          D ar  n*apucă  el  în  stradă               —  D ar  care  eu?
                Dac’o  vrea si  Dumnezeu.
                                                               Ca  s’ajungă , tocmai bine,                —  Eu,  bărbatul  teu,  Săftică,
               —  Unde  pleci  acum,  bărbate ?!..            . Hop,  un  cârd  de  oameni  vine.           Dac'o  vrea  fi  Dumnezeu.  .   <
                   . Ţi-ai găsit,  me  rog,  de  dus,          Unul strigă,  altul  iară,
                   N u  vezi,  masa  doar  f a   puşi          Unul fuge,  altul  sbedra
               —  Ei,  me  duc  niţel  în  stradă.;       Ş i  s'apucă  la  băiae,                       Cine  a  fă c u t p e  Sas?
                   Dar  pe  dată,  'ndată  măre,               Ş i  se  fac pungaşi  si  hoţi,
               Uit'te  sunt  acasă-aice:                  Ş i poliţia pe  dată                        Da  încotro, pe  vremea  asta, ..
                   Poţi  se  dai  fi  de. mănoare.             Mi-i  închide,  hai,  pe  toţi;        Pe-afa  viscol,  pe-a fa  veni,
               —  A s!  Mâncare,  tia-ţi  o  buna :       Ba  ’ntre  alţii,  care  *i prinde          Ce  te  toarnă  la pâment
                   Când  te  duci  tu...  nu  ştiu  eu?.       Ş i  mi-i  bagă  la  'nchisoare,       S i  ţi-aruncă  *n  oeki zăpadă ;
               —  Ba,  zeu,  vin ,.nevastă  dragă...       S i pe  dînsul  mi-l  înhaţă               N ici  nu  vezi pe  Unde-apuci;
                   —  Vii  de-o, vrea  si  Dumnezeu.  \        S i  mi-l  toarnă  la  recoare;        Sasule,  mei,  und'  te  duci?
                 Ce  se  vree  Dum nezeu:                 S i  mi-l  ţine-o  zi  sau  doue,              —  Hei,  Dumitre,  la pădure,
                 .   Vree  dînsul  ori  nu  vree,              Cât  anume  nu  prea  ftiu,              Am pornit  acuma  eu,
               Viu,  nevastă pe  minut,                   S H   dă  drumul  tocmai  sara,             •  i  Amendoi  cu  ckine-al  meu, -
                   Poate  lumea  chiar  se piee.               Tocmai noaptea,  hăt  târziu.             Că  ta  casă,  la  căldură,
               —•  Viu,  bărbate,  bine,  vină :                       •                                   La  mâncat,
                                                          Când  ajunge  omu-acasăt
                   Poţi  se  zici  tu,  ştiu  doar  eu'c                                                   La  culcat,
                                                               Uf a  ’nchisă,  Bate,  bate;
               Ştiu  ce  zice  vorba  ceea:   *.                                                        N um ai  mâţa  fi  Catrinhen
                                                          D ar  în. casă  dorm  cu  toţii'.
                   Vii  de-o  vrea  f i   Dumnezeu.                                                        Totdeauna  singur  stat •
                           # • •                              N u  s*aude,  sănătate;                   Earâ  eu .fi  chine* vecinie ',
               Cam  aţa  vorbise  omul,                   Bate  dînsul,  ce  se, fa c ă ;                  De  cu  ziuă până  'n. sară
                   Cam  asa  grăi  nevasta;                   Bate,  strigă  regusit                       Tot  afară,  tot  afară;
   1   2   3   4   5   6   7