Page 3 - Bunul_Econom_1902_16
P. 3
Nr. 16 BUNUL ECONOM; Pag 3.
aceste locuri nici în apele proprii nu este er- Urăm deplin succes acestei noue nile, pentru ochi şi urechi. Se întrebuinţează
tat mfnămrf a otopt. Cu ort-ce plângeri în a* însoţiri româneşti ce este' a se întemeia. în disoluţiuni de 2—5 grame pentru 100 gr.
ceastă causă ne adresăm la oficiul pretorial. apă destilată. In caşuri de anghini grave se
Circulara are următorul cuprins:
(Art. de lege XII. §. 17 din 1894 şi ord. poate sufla cu o pană de gâscă în gâtul co
min. de agric. din 1894 Nr. 48000 §. 17). Stimate Domnule ! piilor şi va fi foarte folositor,; Pus în vase
* Prospectul pentru înfiinţarea unei înso lină sau ori-ce grăsime curată se face alifie
In in stitu te le de eorecţiune pă ţiri ecoftomice (magazin de cereale şi antici pentru răni. Acidul boric este ieftin şi îl pu
rinţii sau tutorii au dreptul a interna copii paţii) în Hunedoara este atât de bine primit tem cumpăra în ori-ce farmacie.
lor, cari au împlinit deja al şeptelea, dar n’a din partea publicului, încât ni-se impune
trecut al 18-lea an pentru a se corige (în grabnică înfiinţare a acesteia. Centra guturaiului. Cel mai bun
drepta), dacă ei sunt ..stricaţi moraliceşte. Aci Ca pe unui dintre fundatorii şi iniţia tratament, a face ca guturaiul să aborteze
vor sta cel puţin doi ani. In timpul acesta torii acestei însoţiri, ne permitem deţi a Vă este, ca îndată ce simţim răceală şi începu^
pe lângă un traiu- regulat şi stricteţăcuve ruga se binevoiţi a participa la o consfătuire tul de guturaiu se luăm o dosă masivă de
nită învaţă şi o meserie. a fundatorilor, ce se va ţinea Mercuri în jo chinină sulfurică de 1 — L50 grame. Gutu
Pentru primire, cererile sunt a se adresa Aprilie st. n. la; orele 2 d. a. in localul hote raiul va dispare ori va fi toarte uşor.
ministrului de justiţie, la care se alătură: lului Rimbaş din Hunedoara. Un excelent praf de dinţi. Pisaţi
cartea de botez, descrierea corpului făcută de In această consfătuire se vor discuta şi amestecaţi la un loc următoarele :
cătră primăria corn., atestat medical, de mo modalităţile înfiinţării, proiectul de statute şi Chinina roşie 8 gr. Scorţişoară 4 gr.
ralitate şi o declaraţiune dată înaintea pri se vOr face paşii necesari pentru ţinerea adu Căroung 4 gr. Piatră-acră 2 gr, Esenţă de
măriei comunale de câtră persoana care se nării constituante. mintă 14 picât.
însărcinează a plăti spesele de întreţinere Ţinerea acestei consfătuiri se impune Contra asudării manilor. Se freacă
pentru copil. cu atât mar mult, cu cât interesele mişcării mânile puţin timp, de 3 -4 ore pe zi, cu o
Copii trecuţi de 18 ani nu se primesc noastre cer ca însoţirea să poată fi în activi mică cantitate din; amestecul următor :
Acid salicilic 15 gr. Borax 15 gr.
în institut, ear ţari împlinesc 20 de ani în tate deja în preajma treeratului din ăstan,
Acid boric 5 gr. Alcool 30 gr.
institut, asemenea nu mai pot fi ţinuţi acolo. ca aşa dela început să-şi poată asigura un
(Ord. min. de justiţie nr. 13964 §§. 6—'10 cerc sănătos de afaceri. începutul să şi-l facă
din 1894). prin spriginirea producenţilor ce-şi pun în D I V E R S E
piaţă roada multelor osteneli,
Rugându-Vă încă odată pentru partici Iarba se se cosască atunci, când e în
O none însoţire româneasca.
pare, semnăm floare, căci atunci vom dobândi cel mai bun
In n u me l e f u n d a t o r i l o r : şi mai nutritor fen. De vom aştepta până
Aflăm cu plăcere, că în Hunedoara când florile se scutură în mare parte, fânul
Cu distiusă stimă
s’a pus la cale a se înfiinţa o însoţire va fi lemnos şi cu puţină putere nutritivă.
Avram. / '. Pecurariu Nicolau M acrea
economică (magazin de cereale şi an pprest). gr.-or. cont. de bancă. •Este îndeajuns cunoscut* că dela nutreţ
ticipaţii). In acest scop s’a trimis o cir atîrnă îngrăşarea vitelor, mulţimea grăsimii şi
a laptelui. Să ne desvăţăm odată dar de o-
culară la mai multe persoane marcante, biceiul de-a cosi iarba uscată pe jumătate,
prin care sunt invitaţi la o consfătuire M edicul casei. căci o facem în paguba noastră,
a fondatorilor pentru ziua de 30 April - ¥ “ \
Acidul boric (boraxul) este o sub Lanţurile de fier sau şi alte scule de
st. n. a. c. Cu această ocasiune se vor
stanţă albă, ce se poote pulverisa şi se to fer ce sunt supuse sguduirilor după folosire
discuta modalităţile înfiinţării, proiectul peşte în apă caldă cu înlesnire. Este un desr îndelungată se frâng uşor. Inroşindu-le în
de statute şi se vor face paşii necesari infectant (omorîtor de microbi vătămători) foc devin earăşi bune de folosinţă. * i—
pentru ţinerea adunării constituante. foarte bun şi cu deosebiră pentru spălat ră-
S i prin curte jos s'au dus Prin salon , cu coji de ceapă.
Tot necazuri, tot nevoi'.
S i găsind şi niscai ceapă Intra ’n casă. dînsul, colo,
La pădure, ia gunoi...
Au venit cu densa sus; C’un fu m gros, c'un taler mare
Că pe mâţa si Catrinhen,
Au întins'o pe sub mese, S i se duce se-i afume -
Pe nevasta asta-al meu,
S’au jucat aşa frum os Pe la nas pe fie-care.
,Nrm ai fă cu t Dumnezeu;
C au făcut, me rog, salonul Iea pe rînd, deci, musafirii.
E ar pe mine
Coji de ceapă tot, pe jos. M ai de ’ntâiu pe colonel
S i pe chine,
Când era salonu-acuma S i pe doamna lui şi ’n urmă
Pe-amendoi pe noi, săracul,
Cam în astă stare-adus, Pe cel domn mai tinerel.
Făcut.i dracul.
Hop, soldatul vine sus, Jlli-i afumă sdravăn, bine.
— Ce-i, Ioane? Musafirii ce se facă ?
- _ Cuconiţă, Strâng din nas şi rabdă ’n silă :
A venit don colonel Trebueşte ca se tacă.
Afumă.
S i cucoana dumisale —i D ar ce fa c i întreabă gazda,
Căpitanul nud acasă, St c’ţm domn c’am tinerel, N'auzi, fu g i, ce fa c i acum?!...
— Bine. Vai,, ce este-aice! —* Ce şe'fac, soldatul zice,
E de rriult la slujbă dus;
Vezi copiii ce-au fă cu ţi Cuconiţă, eu afum.
N um ai doamna cu copţii
Stă ’n salonul cel de sus. Spune fetei se deschiză — Cum afumi, cu ce ?!...
Iar tu, haide, ’ntr’un minut, i— De, uite,
Doamna şeade şi citeşte, - Iea şi mătură pe-aice, De, cu... ştiji... ce-am măturat...
Ea stârneşte m ii de gânduri Aste coji le sirînge toate Cum se poate?l Eşti turbat/?...
Urmărind cu ochii ’n fugă S ’apdi iea şuafumă ’n casă, Pi!... Ce miros! E şi afa*ră.
Ale căiţii negre rînduri; Dar în grabă cât se poate. Haide, fu g i de-aice, dude !...
Iar copiii, de... copii, Intră ’n casă musafirii, .— De, me duc dar, cucediţă,,
Tot stârnesc la jucării, S i 'ncepend la vorbă, glume, D ’apoi ceapa astfel pute. ,
Si-au stârnit cu ’ncetu atâtea N um ai iată şi soldatul
Curalor joc ne-astîmpărat: Vine ’n nuntru că s'afume. Tiu &• Sperunţia»
N a remas de leac un scaun Dar cu ce gândit c’afumă,
Se nu fie răsturnat* Ce-a putut el să priceapă?
Ba, cu jocul, lor în urmă, D însul vine ca s’afume
