Page 4 - Bunul_Econom_1902_16

P«g. 4. B U N U L E C O N O M Nr. 16

Pe lângă împrejurarea că îmblătitul este o muncă
grea, ea sporeşte încet, astfel că pe zi un om nu poate
Recolta cerealelor. scoate mai .mult decât 1 5 —2 hctl. grăunţe.
O împrejurare ne poate face ca cel puţin o parte
din grânele noastre se le îmblătim şi anume atunci, când
. :.;S v.-;- C - •' '..(Retipărirea interzisă).
(Urmare şi fine). paiele dorim a le folosi întregi pentru acoperitul caselor
şi pentru diferite împletituri. Este de notat, că prin îm­
In cele mai rari caşuri sunt paiele grânelor atât de blătit paiele nu se sparg, nici nu se încurcă.
uscate în momentul seceratului, încât snopii se-i putem Mai- repede se scoate grăunţele din spice călcându le
aşeza în stoguri, sau se se treere imediat, cu atât mai eu picioarele vitelor noastre, adecă le . treerăm cu vitele.
vîrtos, când în snopi s’au legat şi burueni verzi, cari s’au Spre acest scop facem o arie provisoră sub cerul liber,
tăiat odată cu grânele. alături de stogurile de grâne şi întindem snopii desfăcuţi
Din acest motiv fiecare snop după-ce s’a legat se pe arie şi mînăm în cerc boi sau cai peste ele. Caii fiind
pune în picioare spre a se usca la soare o zi sau doue. mai iuţi, sunt de preferat boilor. Neajunsurile cu eâre este
După aceea se aşează în clăi (jumătăţi, picioare) care con­ împreunat acest mod de treer sunt: că nu se poate exe­
ţin după obiceiul localităţii un numer mai mare sau mai cuta de cât pe timp frumos, grânele. trebue se fie toarte
mic de snopi. bine uscate, căci altcum o mare parte din grăunţe remân
Ori-care ar fi forma acestor clăi, le vom clădi astfe^ în spice, apoi multe din grăunţe, ca şi la îmblătit, se sparg,
ca spicele se fie înlăuntrul clăii, spre a fi ferite dd ploi, paiele se sdrobesc foarte reu, grăunţele se necurăţesc prin
ear partea de jos a paielor se viie în afară, ca buruenile escrementele vitelor şi în fine multe din grăunţe se perd
ce sar afla acolo, se se poată usca mai repede. fiind mâncate şi risipite de vite.

Dacă grânele s’au uscat cu desevîrşire şi avem timp In timp uscat un cal este în stare a scoate până la
favorabil, transportăm aceste clăi la anume locuri pentru a 5 hctl. grăunţe din spice.
le păstra până-ce le îmblătim sau treerăm. Treeratul cu îmblâciile şi cu vitele are multe neajun­
Păstrarea se face sau în stoguri şi în girezi, sau în suri, de aceea aceste metoade de treerat se lasă tot mai
locale anume consttuite, numite şuri sau şire. La clădirea mult în părăsire, înlocuindu-se prin treeratul cu diferitele
stogurilor şi girezilor vom observa toate regulele observate maşini numite «batoze». Foloasele ce ne oferă maşinile de
şi la clădirea stogurilor cu fen şi vom mai adauga că basa treerat sunt: ele treerâ mai ieftin, mai complet şi cu mai
snopilor se va aşeza întotdeauna în afară, şi pentru vîrful puţine spese de supraveghiere. Deosebim trei feluri de
stogului vom folosi. pale, ten, trestie etc. Dacă clădim un maşini de treer, dupâ-cum sunt ele puse în mişcare prin
stog sau gireadă din snopii care nu sunt încă bine uscaţi forţa omului, prin vite cu ajutorul unei manej (vîrtej) şi
grânele trec în fermentaţiune (dospire) şi se strică. Obser­ prin vapori.
văm această fermentaţiune care o numeşte poporul că: Maşinile de treer puse în mişcare cu mâna recer
sau aprius grânele, după mirosul particular (deosebit) şi 6—8 oameni de serviciu şi nu scot mai multe grâne de
prin împrejurarea că ies vapori (aburi) de apă din el. cât ar treera aceşti oameni de serviciu cu îmblăciile. Un
Dacă băgăm mâna în stog, observăm o temperatură foarte folos în grăbirea treeratului la astfel de maşini nu avem,
ridicată. In astfel de caşuri imeiat trebue se risipim sto­ avem înse folosul, că această maşină scoate mai multe
gul lăsând snopii la soare ca se se usuce bine, în eas grăunţe din spice.
contrar atât paiele cât şi boabele se înegresc trecend în O economie în lucrare vom avea abia când întrebuin­
putreziciune şi’şi perde toată valoarea. ţăm maşini de trier puse în mişcare prin vite şi vapori. O
batoză de doi cai şi cu un' serviciu de zece oameni poate
treera pe zi 40 hctl. grâne.
Cel mai mare folos îl avem dela batozele cu vapori,
care pe lângă treerat ne şi curăţă şi sortează grânele.
Ele recer 25—30 persoane de serviciu şi scot pe zi
Treeratul sau înblătitul. 200—300 hctl.

Pentru a scoate grăunţele din spic, supunem grânele
la o operaţiune numită treerat sau îmblătit.
Modul cel mai primitiv de a scoate grăunţele din Curăţirea şi sortarea grânelor.
'Spice este a ie scoate cu mâna din spic. Acest mod bine
înţeles îl vom folosi numai la cantităţi foarte mici şi când
este vorba de a câştiga seminţele dela unele plante de La maşinile de treer cu vapori odată cu treeratul se
mare valoare. şi curăţă şi totodată se şi sortează grânele, adecă se aleg
Se mai scot grăunţele din spice cu ajutorul îmblâcii- boabele după mărimea lor. .
lor-, lucrarea aceasta merge însă toarte încet şi se între­ La celelalte maşini, precum şi dacă treerăm grânele
buinţează numai acolo, unde se dispune de puţine grâne, cu îmblăcii sau cu vitele, grânele înainte de a le vinde
cum este prin părţile muntoase şi unde lucrătorii trebue sau întrebuinţa, trebue curăţite de pleavă, praf, seminţe
ocupaţi şi în cursul iernei. străine şi în cas eventual a le sorta după mărimea grăunţelor.